Catastiful Maiei Sandu. Op-Ed de Victor Pelin

Este de mare utilitate completarea graduală a catastifului Maiei Sandu pe care l-a inițiat liderul PSRM, acesta ar pune permanent în evidență diferența dintre cei doi protagoniști, lucru ce ar contribui la a direcționa alegătorii în eventualitatea alegerilor anticipate sau ordinare...”
---


Umblatul cu iordanele

În ajunul zilei Botezului Domnului, președintele PSRM, Igor Dodon, a decis să umble cu iordanele. În acest sens, el a făcut un gest simbolic – i-a deschis un catastif succesoarei sale la funcția de șef al statului. Evenimentul a fost precedat de convocarea ședinței comitetului executiv al PSRM, la care au fost discutate multiplele crize cu care se confruntă Republica Moldova. La conferința de presă ce a urmat, Igor Dodon a trecut în revistă toate rateurile președintelui Maia Sandu, înregistrate în cele 3 săptămâni de mandat, subliniindu-și propriile succese de-a lungul mandatului de 4 ani.

În privința planul de acțiuni al PSRM, liderul formațiunii a fost destul de vag în afirmații. El a reiterat că PSRM își dorește alegeri anticipate până la sfârșitul anului curent. Adică a revenit la ideea sa mai veche privind instaurarea unui guvern de tranziție, lăsând-o la o parte pe cea mai nouă referitoare la dizolvarea rapidă a Parlamentului, realizarea căreia depinde de PSRM și manifestarea consecvenței acestuia în situații similare – neparticiparea la ședințele Parlamentului de învestire a guvernului pentru irosirea celor două tentative ce conduc în mod direct la dizolvarea Parlamentului. 

Totuși, trebuie să recunoaștem că liderul PSRM a bucurat opinia publică cu o noutate demnă de toată aprecierea. Deputații PSRM vor sesiza Curtea Constituțională (CC) pentru a întreba Înalta instanță despre “termenului maxim când Președintele țării este obligat să desemneze candidatura la funcția de Premier și care sunt sancțiunile pentru șeful statului în caz dacă nu înaintează candidatul la funcția de Prim-ministru”. Sesizarea e un cadou neașteptat pentru Maia Sandu și a picat la țanc, exact în ziua în care CC a spulberat speranțele acesteia privind autodizolvarea Parlamentului. În mod evident, după această sesizarea a PSRM, președintele Maia Sandu are un alt prilej pentru a aștepta încă vreo lună-două decizia CC privind problema de mare actualitate – de cât timp dispune pentru a numi o candidatură la funcția de prim-ministru și ce i se poate întâmpla, dacă nu se încadrează în termenul respectiv.

Întrucât liderul PSRM ne-a asigurat că a prevăzut decizia pe care CC a pronunțat-o în privința imposibilității autodizolvării Parlamentului, este lesne să presupunem că intuiește și care va fi răspunsul CC la anunțata sesizare a PSRM. Cel mai probabil, CC va spune că președintele trebuie să numească candidatura premierului în termen rezonabil, care de obicei în practica juridică reprezintă cam 3 luni de zile, adică exact cam cât e necesar pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului. Întrebarea privind sancțiunile împotriva șefului statului e chiar foarte stranie. În exercitarea mandatului, ex-președintele Dodon a încălcat Constituția de mai multe ori, iar acum se preface că nu știe care sunt sancțiunile pentru astfel de fapte reprobabile. Recent, CC s-a referit la această problemă în mod expres: sancțiunea pentru neîndeplinirea atribuțiilor de către șeful statului este  suspendarea din funcție cu votul a 2/3 din deputați! 

Decalogul rateurilor programatice ale Maiei Sandu

Pentru a contribui la completarea catastifului Maiei Sandu ar fi utilă o campanie media în acest sens, care ar pune în evidență și ar reaminti alegătorilor cât de mult se deosebesc principalii protagoniști ai scenei politice moldovenești. Până atunci, iată un exemplu de decalog, văzut prin prisma preferințelor PSRM, a eventualelor rateuri programatice ale președintelui. Maia Sandu, cu certitudine:

  1. nu se va scălda în Iordan de Bobotează, așa cum o făcea predecesorul;
  2. nu va oferi prilejuri pentru a fi suspendată de 5 ori pe durata mandatului, așa cum i s-a întâmplat succesorului;
  3. nu va merge pe Muntele Athos, pentru întâlniri secrete în cuibul pescărușului „Чайка”, nici de una singură, nici cu foștii colegi din PAS;
  4. nu va profana simbolurile statului, refuzând să viziteze Iranul fără vreun rost;
  5. nu va demola gardul Președinției până la darea oficială în exploatare a acestui accesoriu și identificarea documentelor referitoare la construirea obiectului și costul lui;
  6. nu va face tablă de șah din pielea animalelor sacrificate la petrecerile de la reședința de la Condrița;
  7. nu se va vaccina cu Sputnik-V, singurul în care are încredere succesorul său;
  8. nu va finanța PAS prin intermediul off-shore-urilor sau prin intermediul lui Costea și Cornel;
  9. nu va crea o fundație a Primei Doamne pentru organizarea festivalurilor finanțate de oligarhul ortodox Константин Malofeev,
  10. nu va merge în calitate de observator la summit-urile Uniunii Economice Eurasiatice.

Cu certitudine, poate fi identificat și alt gen de exemple care să evidențieze deosebirea dintre președintele Maia Sandu și predecesorul – Igor Dodon. Pentru a demonstra acest lucru cu maxim efect, Maia Sandu trebuie să realizeze rapid un obiectiv pe care și le-au asumat ambii, dar nu a reușit unul dinte ei. Un astfel de obiectiv este dizolvarea Parlamentul! Organizarea alegerilor anticipate a fost râvnită de ambii la începutul mandatului fiecăruia. Ex-președintele Igor Dodon a încercat în 2017 să inițieze un referendum pentru a ajunge la onorarea promisiunii electorale de dizolvare a Parlamentul, dar n-a fost capabil să-și atingă scopul. Actualmente, președintele Maia Sandu ar putea demonstra că, acolo unde a ratat predecesorul său, ea poate reuși. Scopul este izbăvirea de un parlament corupt și sincronizarea  exercitării mandatului prezidențial cu cel parlamentar reînnoit.

Concluzii

Președintele Maia Sandu este determinată să provoace alegerile parlamentare anticipate în situația când fracțiunile parlamentare refuză să-și asume răspunderea pentru constituirea unei majorități parlamentare. Acest lucru transpare fără putință de tăgadă din discursul său inaugural. În lipsa unei majorități parlamentare oficializate, responsabile pentru învestirea unui guvern, șeful statului pare să aibă mâna liberă pentru tot felul de manevre ce pot conduce la dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Președintele Maia Sandu trebuie totuși să consulte liderii partidelor parlamentare pentru a-și crea prilejuri de comunicare eficientă cu cetățenii, explicându-le de ce insistă pe alegeri parlamentare anticipate. În acest sens, ar fi utilă și o întâlnire cu reprezentanții PSRM pentru a-i asigura că umblatul cu iordanele este contraproductivă. Maia Sandu ar putea să-i asigure pe fruntașii PSRM că, contrar afirmațiilor lui Igor Dodon, este în favoarea întâlnirilor săptămânale cu președintele Parlamentului și cu prim-ministrul. Ba mai mult, ar putea să se angajeze public că va practica cu regularitate la astfel de întâlniri, dar imediat ce funcțiile respective ar fi ocupate de membrii sau afiliații PAS. Doar Igor Dodon nu se întâlnea săptămânal cu Adrian Candu și cu Pavel Filip pe când aceștia dețineau funcțiile respective. El a dat startul întâlnirilor la momentul oportun când cei trei erau din același cuibușor de nebunii. De dragul adevărului trebuie să menționăm că nu era nevoie ca ex-președintele Dodon să se întâlnească cu Candu și Filip, odată ce se întâlnea cu coordonatorul puterii – Vlad Plahotniuc, dar în secret ca nu cumva să afle cineva.

PSRM a refuzat să-i facă președintelui Maia Sandu favoarea pe care i-a făcut-o la 4 ianuarie 2016 coordonatorului executiv, Vlad Plahotniuc, prin neparticiparea la ședința Parlamentului de învestire a guvernului lui Ion Sturza. De aceea, formațiunea și liderul acestuia – Igor Dodon, au o singură posibilitatea pentru a struni-o pe președintele Maia Sandu – constituirea unei majorități parlamentare alături de fracțiunea Șor, care și-a demonstrat eficiența în noiembrie-decembrie 2020. În consecință, va fi învestit un guvern provizoriu, care va activa exact atâta timp cât va dori PSRM, așa cum s-a întâmplat în cazul guvernului Chicu.

Este de mare utilitate completarea graduală a catastifului Maiei Sandu pe care l-a inițiat liderul PSRM, acesta ar pune permanent în evidență diferența dintre cei doi protagoniști, lucru ce ar contribui la a direcționa alegătorii în eventualitatea alegerilor anticipate sau ordinare. 

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.