1.1 Jurnalistul este persoana fizică, angajată sau neangajată într-o instituție mass-media, care se ocupă cu regularitate de una sau mai multe activități, precum: colectarea informației de interes public din orice sursă relevantă, redactarea și editarea acesteia sub orice formă - text,  fotografie, înregistrare video și/sau audio, desen, grafică, etc., cu scopul diseminării publice prin intermediul mass-media.

1.2 Jurnalistul își exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conștiințe si în acord cu principiile prevăzute în prezentul Cod deontologic.

1.3 Jurnalistul, în exercitarea profesiei sale, trebuie să fie liber și independent.

1.4 Jurnalistul are obligația profesională de a proteja libertatea cuvântului.

1.5 Jurnalistul, în exercitarea profesiei sale, nu este în drept să-și asume alte obligații, ce vin în conflict cu profesia de jurnalist, cu excepția:

- celor pe care le are în fața editorului și/sau distribuitorului informației de interes public, și care corespund prevederilor prezentului Cod;

- celor care vizează participarea la training-uri de profil;

- celor care vizează activități didactice de profil;

- celor care vizează participarea la conferințe, mese rotunde, simpozioane, seminare de profil;

- celor care vizează participarea la anchete, sondaje, studii, evaluări,  cercetări de profil;

- celor care vizează participarea în board-uri sau în jurii de profil.

1.6 Jurnalistul are responsabilitatea profesională de a acționa pentru instaurarea dreptății sociale și se opune oricăror ingerințe care ar împiedica rostirea adevărului,

1.7 Activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu activitatea sa în organe de stat, în organe ale administrației publice sau în organizații politice

1.8 Activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu diseminarea mesajelor interzise de lege (discursul instigator la ură, la homofobie, la antisemitism, la discriminare etc), precum și cu activitatea de propagandă politică, ideologică, religioasă, de agitație electorală sau de publicitate comercială.

1.9 Jurnalistul, în exercitarea profesiei sale, în discursurile critice, trebuie să asigure un echilibru între dreptul persoanei la viața privată și dreptul societății de a primi informații de interes public. În cazul discursului critic la adresa unei persoane particulare, jurnalistul trebuie să acorde prioritate protecției vieții private, iar în cazul discursului critic asupra unei persoane publice -  interesului public.

1.10 Jurnalistul, indiferent de ce diplomă de studii deține, trebuie să posede pregătire profesională de profil. Integritatea morală, abilitățile jurnalistice de bază și cultura lingvistică sunt rigori profesionale esențiale pentru jurnalist și pentru jurnalism. 

Colectarea și tratamentul informației

2.1 Jurnalistul colectează informație în mod etic și legal. Dreptul jurnalistului de a colecta informație nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile cetățenești. Jurnalistul, în colectarea informației de interes public, se asigură de fiecare dată că între drepturile sale și drepturile cetățenilor, care sunt și surse de informație, este stabilit un echilibru corect și rezonabil.

2.2 Jurnalistul nu acceptă să colecteze informație de interes public de la deținătorii acesteia contra bani sau contra unor servicii de oricare altă natură.

2.3 Jurnalistul, până a solicita informația de la sursă, își identifică numele și, după caz, instituția media pe care o reprezintă, prevenind sursa că informația oferită ar putea fi făcută publică. De regulă, jurnalistul își previne interlocutorul, dacă discuția este înregistrată.

2.4 Jurnalistul, colectând informație, nu trebuie să facă abuz de statutul său social sau de oportunitățile profesionale, să exercite presiuni asupra surselor, să le promită sau să le ofere anumite compensații/favoruri.

2.5 Jurnalistul întreprinde demersuri pentru a colecta informații din surse credibile și citabile.

2.6 Jurnalistul, prezent la proteste, greve, manifestări, tulburări sociale colectează informație fără a se asocia cu organizatorii ori cu participanții la asemenea evenimente. Jurnalistul, în cazuri de acest gen, trebuie să se îngrijească să fie ușor de identificat – prin vestă sau prin ecuson cu inscripția ”presa” ori prin alte modalități.

2.7 Jurnalistul protejează identitatea surselor, inclusiv în fața instanței de judecata, procurorilor, polițiștilor și altor organe de drept. Protecția secretului profesional și a confidențialității surselor este în egală măsură un drept si o obligație a jurnalistului.

2.8 Jurnalistul protejează identitatea surselor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

2.9 Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată din orice sursă.

2.10 Jurnalistul respectă dorința sursei de informație de a rămâne anonimă și, totodată, își asumă responsabilitatea morală și legală pentru veridicitatea informației din surse anonime făcută publică.

2.11 Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre fenomene paranormale, cu excepția cazului în care acestea sunt prezentate ca divertisment sau ca experimente neinterzise prin lege, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informații nu va crea impresia că, spre exemplu, astrologii, chiromanții, para psihologii, bioenergeticienii, etc, dețin adevărul în ultimă instanță sau oferă soluții de urmat în toate situațiile. 

2.12 Jurnalistul trebuie să obțină opinia tuturor părților relevante pentru subiect, iar în situațiile de conflict prezintă pozițiile a cel puțin două părți. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea.

2.13 Jurnalistul atribuie citatele cu acuratețe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parțiale, jurnalistul are obligația de a nu denatura mesajul persoanei citate.

2.14 Jurnalistul va avea grijă să nu pună titluri care nu corespund conținutului materialului jurnalistic și care pot induce în eroare publicul.

2.15 Jurnalistul nu obstrucționează colegii de breaslă în colectarea informației în mod etic și legal.

2.16 Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăși jumătate din subiectul preluat. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-media online, trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor.

2.17 Jurnalistul, în exercitarea profesiei sale, nu este obligat să coordoneze cu sursele care au oferit informația varianta finală a materialului jurnalistic ce urmează a fi publicat.

2.18     Jurnalistul, dacă propune propriul produs jurnalistic mai multor instituții mediatice, acestea trebuie să fie prevenite/trebuie să le prevină despre asta.

Verificarea faptelor

2.19 Jurnalistul verifică, de regula, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice.

2.20 În cazul în care verificarea informației și a surselor este imposibilă, respectiva informație poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societății. În asemenea situație trebuie indicat faptul că informația nu este verificată.

2.21 Jurnalistul tratează cu maximă prudență informația colectată ce vizează teme controversate, precum drogurile, fumatul, alcoolul, eutanasia, avorturile, legalizarea marijuanei, jocurile de noroc etc.

2.22 Jurnalistul ignoră informația dacă, în urma verificării faptelor, aceasta se dovedește a fi falsă, manipulatoare sau irelevantă pentru subiect. Jurnalistul poate publica informații false, dacă acest lucru este relevant interesului public, dar cu indicarea clară a naturii false a informației.

Separarea faptelor de opinii

2.23 Jurnalistul trebuie să facă o distincție clara între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte.

2.24 Jurnalistul își exprimă opiniile pe o bază faptică, pornind de la informații pe care, de bună credință, le considera adevărate și, la necesitate, pot fi verificate la veridicitate.

2.25 Materialele de opinie și cele faptice trebuie delimitate astfel, încât oricine să poată ușor să facă distincția corespunzătoare între ele.

2.26 Jurnalistul are obligația să se asigure că opiniile sunt exprimate în mod onest și etic, fără a denatura deliberat fapte sau date.

2.27 Jurnalistul nu prezintă rezultatele sondajelor de opinii drept fapte împlinite. Materialele jurnalistice trebuie să fie însoțite de următoarele informații:

-  denumirea organizației care a efectuat sondajul;

-  data sau intervalul de timp în care s-a desfășurat sondajul şi metoda utilizată;

-  dimensiunea eșantionului şi marja maximă de eroare;

 -  comanditarul sondajului şi sursa de finanțare;

 -  dovada privind înștiințarea CEC despre desfășurarea sondajului de opinie cu tematică electorală.

2.28 Jurnalistul prezintă opinii care nu contravin legii, eticii și moralei sociale. Opiniile trebuie să fie prezentate în mod etic. Jurnalistul, în exercitarea profesiei sale, trebuie să asigure un echilibru între dreptul societății de a primi informații de interes public și dreptul mass-media de a prezenta și opinii care pot șoca, jigni sau deranja pe cineva.

Comunicarea comercială/politică

2.29 Interesele comerciale și politice ale proprietarilor de mass-media nu trebuie să influențeze conținutul jurnalistic, pe măsură să conducă la publicarea unor informații distorsionate și manipulatoare sau la interzicerea/ignorarea unor informații de interes public.

2.30 Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de publicitatea comercială, de subiectele realizate în scop publicitar, de publicitatea politică (electorală) sau de mesajele de interes public. Publicitatea comercială, subiectele realizate în scop publicitar, publicitatea politică (electorală) sau mesajele de interes public trebuie marcate distinct și prezentate astfel încât sa nu poată fi confundate cu produsele jurnalistice.

2.31 Instituția mass-media, în difuzarea publicității comerciale, a subiectelor realizate în scop publicitar, a publicității politice (electorale) sau a mesajelor de interes public, se ghidează de normele legale în vigoare și de normele prezentului Cod.

2.32 Jurnalistul are dreptul să refuze însărcinarea de a pregătii subiecte publicitare de orice gen, drept argument suficient servind faptul că publicitatea comercială, publicitatea politică, publicitatea electorală, agitația electorală, mesajele de interes public nu reprezintă obiect al activității jurnalistice.

2.33 Este interzisă informația publicitară mascată, prezentarea informației publicitare fără marcaj sau prezentarea acesteia drept produs jurnalistic.

2.34 Jurnalistul nu utilizează în scopuri publicitare propriul nume, propria imagine sau propria voce, cu excepția cazurilor, în care fie sunt promovate valori sociale și umanistice prin intermediul mesajelor de interes public, fie sunt promovate propriile produse jurnalistice.

Corectarea erorilor și dreptul la replică

2.35  Jurnalistul are datoria sa corecteze erorile faptice descoperite în cel mai scurt timp, publicând rectificări, ușor de identificat pentru oricine și fără comentarii. Mass-media online, în cazul corectării erorilor, trebuie să specifice că produsul jurnalistic a fost modificat și/sau completat, indicând data modificării/completării.

2.36 În cazul în care instituția mediatică descoperă că a publicat o informație falsă, manipulatoare, etc, anunță urgent despre acest fapt și elimină respectiva informație, cu scuzele de rigoare față de public și, după caz, față de persoana sau persoanele vizate direct.

2.37 Jurnalistul respecta principiul potrivit căruia orice persoana supusă criticii negative are dreptul la replica, prin care să precizeze, să elucideze sau să infirme informația. Dreptul la replică este asigurat doar daca persoana vizată face referiri la fapte concrete din produsul jurnalistic, replica are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzații împotriva unei terțe părți si este formulată în termeni decenți.

2.38 Replica se publică în cel mai scurt timp și în condiții similare cu produsul jurnalistic la care se referă.

2.39 Dacă lipsește posibilitatea asigurării dreptului la replică sau dacă persoana vizată renunță la utilizarea posibilității, jurnalistul anunță despre acest fapt în cadrul aceluiași produs jurnalistic.

Relațiile cu publicul și administrarea paginilor web oficiale

2.40 Jurnalistul și instituția mass-media întreprind toate demersurile pentru a demonstra publicului deschidere și cooperare.

2.41 Instituțiile mass-media sunt încurajate să indice adresa, politica editorială, datele de contact și sursele de finanțare, pentru a asigura transparența.

2.42 Jurnalistul și instituția mass-media încurajează și sprijină jurnalismul cetățenesc.

2.43 Jurnalistul și instituția mass-media reacționează la timp și adecvat la demersurile publicului, inclusiv la cele plasate pe paginile web oficiale.

2.45 Jurnalistul și instituția mass-media adoptă un comportament identic în spațiul real și în cel virtual.

2.46 În administrarea paginilor web oficiale, jurnalistul și instituția mass-media nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele etice.

Clauza de conștiință și cenzură

2.46 Jurnalistul are dreptul să nu accepte cenzura de orice fel și s-o denunțe public. Nu constituie cenzură acțiunile editorilor sau distribuitorilor de produse jurnalistice, atunci când au la baza motive profesionale.

2.47 Jurnalistul are dreptul sa refuze orice însărcinare profesională care contravine legii, eticii profesionale, propriilor convingeri si normelor prezentului Cod.

2.48 Jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este.

2.49 Jurnalistul nu are dreptul să accepte cadouri, concedii sau călătorii plătite, alte beneficii, care îi pun în pericol libertatea și independența profesională. În toate situațiile, jurnalistul este obligat să informeze publicul, dacă a beneficiat de vreo remunerație în afara celei oferite de editorul sau distribuitorul de produse jurnalistice, cu care este în relații de muncă sau de creație.

2.50 Jurnalistul nu poate utiliza informațiile pe care le deține pentru a obține beneficii personale.

2.51 Jurnalistul, dacă publică informație cu referire la anumite întreprinderi sau organizații, trebuie să precizeze relația sa cu acestea, dacă tăinuirea ei poate știrbi din obiectivitatea și veridicitatea informației publicate.

Viața privată

3.1 Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate.

3.2 Imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public. Interesul public prevalează în fața protecției vieții private.

3.3 Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane publice, care exercită o funcție publică, fără consimțământul acesteia, doar atunci când un atare comportament îi afectează capacitatea de exercitare a funcției publice sau există un alt motiv bine întemeiat pentru a oferi societății această informație.

3.4 Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane private doar dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane.

3.5 Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video).

3.6 Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu excepția cazului în care acestea se află într-un loc public.

3.7 Imaginile reprezentând nuduri trebuie procesate electronic, pentru a nu expune public zonele intime. Excepție fac imaginile artistice.

3.8 Imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe. Procesarea electronică nu trebuie folosită pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor. Fac excepție colajele, care trebuie marcate ca atare.

3.9 Imaginile de arhivă sau fotografiile simbol, folosite pentru a ilustra materiale jurnalistice video, trebuie să fie marcate corespunzător (”imagini arhivă”). Jurnalistul se asigură că imaginile utilizate corespund mesajului materialului jurnalistic și nu dăunează reputației instituțiilor sau persoanelor vizate în text.

Prezumția de nevinovăție

3.10 Jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces.

3.11 În relatările privind procesele în justiție, jurnalistul respectă dreptul la viață privată şi cel la un proces echitabil al tuturor celor implicați, ghidându-se exclusiv de interesul public.

Protecția persoanelor în situații vulnerabile

3.12. Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre crime, dezastre naturale, accidente și alte cazuri similare în care cineva suferă prejudicii de orice gen, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informații nu va provoca noi suferințe celor prejudiciați ori celor nevinovați de cele întâmplate.

3.13. Jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor, cu precădere ale agresiunilor sexuale. Fac excepție cazurile în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public.

3.14 Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată de la persoane în stare de șoc sau persoane neajutorate, asigurându-se că publicarea informației nu va leza drepturile acelor persoane, și va încerca să anticipeze eventualele efecte negative asupra lor.

3.15 Jurnalistul nu va profita de starea de vulnerabilitate a persoanelor, și de necunoașterea de către acestea a drepturilor și libertăților lor, nu le va încuraja să recurgă la acțiuni umilitoare și care lezează demnitatea umană.

Protecția minorilor

3.16 Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre minori, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, chinuri sufletești, etc) asupra acestora.

3.17. Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității minorilor. Fac excepție situațiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificați. De asemenea, fac excepție cazurile în care jurnalistul acționează, cu acordul părinților sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

3.18 Jurnalistul are datoria să țină cont de posibilul impact negativ al informației asupra minorilor și, prin ceea ce publică, să nu le provoace frică sau suferință.

Toleranță şi nediscriminare

3.19. Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exercițiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, dizabilitate, religie, stare socială, orientare sexuală.

3.20. Jurnalistul menționează apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial.

4.1 Jurnalistul nu acceptă cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influențarea actului jurnalistic și a căror acceptare i-ar compromite independența și autoritatea în fața publicului și ar afecta încrederea în jurnaliști, în general.

4.2 Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu, plătite de terțe pârți, trebuie să facă publică modalitatea de finanțare a deplasării. În general, jurnalistul va evita să participe la evenimente sau deplasări pe cheltuiala surselor. O va face doar dacă altfel dobândirea informației nu este posibilă.

4.3 Jurnaliștii nu sunt subiecții unor promoții şi reclame pentru produse comerciale. De asemenea, participarea în acțiuni de caritate trebuie făcută astfel încât publicul să știe dacă este o implicare personală sau o susținere redacțională.

4.4 Profesia de jurnalist este incompatibilă cu orice funcții în organele puterii de stat, legislative sau de drept, dar şi cu apartenența la vreo formațiune politică.

4.5 Deţinătorii de funcţii în organele puterii de stat care au contribuţii în mass-media trebuie să îşi precizeze poziţia oficială atunci când semnează materiale difuzate în presă.

4.6. Dacă jurnalistul este înregistrat drept concurent electoral, va cere degrevarea din funcție pe durata campaniei electorale.

4.7. Jurnalistul nu trebuie să folosească în interes personal sau în interesul unor persoane apropiate lui, informația confidențială, aflată în posesia sa în virtutea exercitării profesiei sale. Jurnalistul nu va folosi platforma mediatică sau instituția media la care lucrează în interes propriu, prin scriere de materiale favorabile unor persoane apropiate, organizații ori   instituții și nici materiale îndreptate împotriva unor persoane sau instituții.

5.1 Folosirea tehnicilor speciale de investigație jurnalistică (cameră video ascunsă, dictafon mascat etc.) este justificată doar atunci când există un interes public şi când informațiile nu pot fi obținute prin alte mijloace.

5.2 Utilizarea tehnicilor speciale de investigație trebuie să fie menționată explicit în momentul publicării informațiilor.

6.1. În fiecare redacție trebuie să existe reglementări interne și/sau un cod deontologic intern. În, cel puțin, unul dintre aceste documente aprobate, între alte prevederi, trebuie să fie stipulate drepturile și responsabilitățile jurnalistului; relațiile oficiale dintre jurnalist și angajator; mecanisme de protejare a drepturilor jurnalistului.

6.2. Angajatorul poate utiliza un material jurnalistic în temeiul unui contract privind drepturile de autor, încheiat în scris cu autorul materialului. Utilizarea materialului jurnalistic în lipsa unui atare contract, nu-l scutește pe angajator de obligația de a plăti autorului remunerația corespunzătoare.

6.3. Jurnalistul are dreptul să renunțe la calitatea de autor al materialului jurnalistic și să refuze semnarea lui, dacă, în urma redactării, conținutul materialului a suferit denaturări semnificative.

7.1 Aplicarea acestui Cod revine fiecărui semnatar în parte.

7.2 Anumite norme prevăzute de prezentul Cod pot fi completate/revizuite în funcție de necesități și circumstanțe, cu acceptul tuturor părților interesate.

7.3 Prezentul Cod nu interzice jurnaliștilor să se ghideze și de alte codul de deontologie și etică profesională, în care pot fi incluse obligațiuni profesionale mai multe și mai rigide.

7.4 Monitorizarea aplicării Codului şi examinarea încălcării prevederilor lui revin Consiliului de Presă din Republica Moldova, care emite decizii de constatare și face recomandări.

7.5 În emiterea deciziilor de constatare și în formularea recomandărilor, Consiliul de Presă se ghidează de prezentul Cod.