Decretul buclucaș. Op-Ed de Victor Pelin

Prevederile Foii de parcurs privind scoaterea țării din criză a eventualului candidat al PSRM la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, contravin prevederilor noului Program politic al PSRM și legilor adoptate de majoritatea PSRM-Șor în decembrie 2020. De aceea, candidatul PSRM la funcția de premier ar trebuie să ceară public promotorilor săi să renunțe la clauzele Programului politic și revizia legilor care au blocat dialogul cu FMI. Altminteri, situația descrisă de candidat se va înrăutăți și mai mult...
---


Trei juriști, patru păreri…

Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului președintelui Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. Până la examinarea în fond a constituționalității decretului menționat, părțile interesate și experții constituționali continuă dezbaterile pe marginea acestuia. Problema e că interesul nedisimulat al președintelui Maia Sandu este să provoace alegeri parlamentare anticipate. Acest obiectiv vine în contradicție cu interesele a “35-40 de deputați care știu că nu vor intra în Parlament și vor vota măcar și o „taburetkă” pentru funcția de premier. Polemicile publice se duc în jurul a trei teze de bază, specificate în hotărârea Curții Constituționale nr.23 din 06.08.2020:

  1. marja discreționară a președintelui la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este limitată;
  2. în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru; 
  3. în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele este obligat ca, după consultarea fracțiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcția de Prim-ministru, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.

Semnând decretul de numire repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, președintele Maia Sandu a considerat, în pofida emiterii de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a Declarației privind constituirea majorității parlamentare, că, deocamdată, este aplicabilă doar cea de a treia teză din cele menționate mai sus. Lăsând la o parte părerile politicienilor, merită să punem în evidență părerile specialiștilor, în mod special, a foștilor judecători la Curtea Constituțională (CC):

  • Nicolae Osmochescu - "Noi nu avem nicio majoritate parlamentară. Ceea ce s-a întâmplat ... nu este nimic mai mult decât o colectare de semnături. O majoritate parlamentară poate fi creată între forțe politice și fracțiuni prin semnarea unui document, asumându-și anumite angajamente și anumite responsabilități... Ea (președintele) are dreptul să înainteze aceeași candidatură, ceea ce a și fost făcut";
  • Alexandru Tănase – "54 de deputați au formalizat o decizie de a sprijini alt candidat... Dacă există o majoritate creată, președintele nu o poate ignora". Totuși, expertul precizează: „președintele are dreptul să respingă o singură dată candidatura desemnată de majoritate în cazul în care are o serie de argumente. Începând cu argumente de suspiciuni de corupție și terminând cu cele de securitate națională”;
  • Victor Pușcaș - Maia Sandu a încălcat un șir de articole din Constituția Republicii Moldova, ceea ce se poate solda cu suspendarea președintelui țării din funcție.

Așadar, trei foști judecători ai CC au formulat patru păreri despre decretul președintelui Maia Sandu: a) decretul este perfect constituțional; b) decretul este neconstituțional, violând tocmai opt articole din legea supremă; c) decretul este la limita constituționalității, dacă există argumente de fundamentare a suspiciunilor de coruptibilitate; d) la insistența repetată a majorității parlamentare, președintele va trebui să emită un nou decret privind numirea candidatului acesteia la funcția de prim-ministru.

Este un exemplu elocvent despre cum te poți rătăci printre trei copaci de pin. Nu este vorba despre vreun reproș la adresa experților constituționaliști. De fapt, doi din cei trei experți constituționali ne duc cu gândul la necesitatea considerării contextului, adică a circumstanțelor precise, atunci când judecăm despre conformitatea cu norma constituțională a decretului buclucaș. 

Socialiști rușinați de unii și nedoriți de alții

În mod surprinzător, reprezentanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au  sesizat CC pentru verificarea constituționalității decretului buclucaș, se arată incomodați de coalizarea cu Partidul Șor. Propagandistul de serviciu al PSRM încearcă să facă o delimitare între majoritatea parlamentară și coaliția de guvernare: “Nu există coaliție în parlament. Există o majoritate parlamentară situațională gata să-o susțină pe premierul Mariana Durleșteanu”. De ce e necesară această delimitarea? Evident, fiindcă Partidul Șor este asociat de către liderul PSRM, Igor Dodon, cu mafia și bandiții. De bună seamă, majoritate parlamentară situațională a existat în decembrie 2020, când fracțiunile PSRM și a Partidului Șor au adopta pe bandă rulantă zeci și zeci de legi. Rămânând în cadrul majorității situaționale, nu era nevoie de demisia guvernului. Întrebarea este de ce ex-președintele Igor Dodon și ex-premierul Ion Chicu au provocat criza guvernamentală? Cunoaștem răspunsul – pentru provocarea alegerilor parlamentare.

Delimitarea majorității de coaliție poate avea consecințe. Vorba e că definiția majorității parlamentare este oficializată de legea organică – Regulamentul Parlamentului (art.4.12): “Majoritate parlamentară este considerată fracțiunea sau coaliția fracțiunilor, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleși”. Din definiție putem desprinde că majoritatea parlamentară este definită prin noțiunea coaliția fracțiunilor. Adică, orice majoritatea oficializată ar trebui să fie precedată de existența coaliției. Din acest punct de vedere, formal, are dreptate ex-judecătorul CC, Nicolae Osmochescu, care susține că decretului buclucaș este în conformitate cu norma constituțională.

Pentru a se spăla de rușinea coalizării cu Partidul Șor, deputații PSRM caută tot fel de soluții și explicații, care pun în evidență confuzia ce domină în rândurile socialiștilor:

  • PSRM și PAS au convenit, practic, asupra modalității de declanșare a alegerilor anticipate, dar refuzul președintelui Maia Sandu de a se întâlni cu Igor Dodon pentru confirmarea înțelegerii ar fi dat-o peste cap. Adică, din supărare, PSRM renunță la idea anticipatelor după ce a provocat în mod deliberat criza guvernamentală în acest scop;
  • PSRM este pregătit să discute, eventual, candidatura liderului Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase, la funcția de premier, dacă acesta din urmă confirmă că își dorește pe bune funcția respectivă. Ultima variantă pare mai bună decât coalizarea rușinoasă cu Partidul Șor. Problema e că PPDA nu poate accepta oficializarea coalizării cu PSRM, lucrurile revenind în punctul aparent convenabil președintelui Maia Sandu, care poate insista în continuare pe candidatura Nataliei Gavrilița.    

Așadar, vedem că există nuanțe contextuale, care sunt foarte importante, dar care, din păcate, sunt ignorate de unii juriști bine intenționați, dar care fac abstracție de context. Este vorba, inclusiv, de ex-viceministrul justiției, Nicolae Eșanu, care își etalează atitudinea fără echivoc față de decretul buclucaș: ”... voi recomanda celor care nu doresc să se lase manipulați să apeleze la logică și bunul simț. Anume logica și bunul simț le va permite să găsească răspunsul pe care nu-l pot găsi „experții”... normele care reglementează procedura de formare a Guvernului au fost incluse în Constituție cu scopul de a asigura formarea Guvernului... Respectiv toate acțiunile și inacțiunile prin care se urmărește atingerea scopului urmărit de Constituție sunt constituționale, iar cele care urmăresc alt scop sunt neconstituționale”. Dacă expertul menționat ar ieși din găoacea formalismului juridic, ar descoperi că:

  • criza guvernamentală a fost provocată în mod deliberat de ex-președintele Igor Dodon (vezi min. 07.00-15.21) și ex-premierul Ion Chicu tocmai pentru a ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Dacă acesta a fost scopul declarat, oare nu e corect să se ajungă la constituirea unui guvern stabil urmând traseul propus din start?;
  • norma constituțională prevede că mandatul îi este încredințat Guvernului până la sfârșitul mandatului Parlamentului, iar constituirea unui guvern de tranziție, așa cum propune majoritatea PSRM-Șor, este o aberație;
  • asigurarea formării Guvernului nu poate fi un imperativ în orice condiții. Formarea unui guvern cu participarea traseiștilor și depravaților politici, așa cum îi califică Declarația Parlamentului din 11.06.2020, care mai sunt și marionete ale mafiei și bandiților, este în dezacord cu noțiunea de stat de drept, potrivit jurisprudenței CC;
  • insistența președintelui Maia Sandu pe dizolvare a Parlamentului este în albia voinței poporului potrivit rezultatelor referendumului consultativ din 24 februarie 2019, care prevede acceptul cetățenilor pentru revocarea deputaților, dacă nu-și îndeplinesc corespunzător obligațiile lor. Este adevărat că cetățenii au pledat pentru revocarea personală a deputaților Totuși, dacă deputați traseiști și depravați, exponenți ai mafiei și bandiților sunt destul de mulți, atunci revocarea lor in corpore, prin dizolvarea Parlamentului, este oricum în albia rezultatului referendumului, adică a voinței poporului, care este baza puterii în stat.

Așadar, ne convingem că circumstanțele contextuale imprimă situației o paletă cromatică foarte diferită de cea a formalismului juridic insipid. De aceea, este important ca CC să ia în considerare întreaga gamă de argumente la examinarea în fond a constituționalității decretului buclucaș.

Aprecieri descalificatoare a activității majorității PSRM-Șor

Candidatul promovat la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, a făcut un apel public prin care, practic, a descalificat activitatea majorității PSRM-Șor. Pe lângă niște constatări evidente, Mariana Durleșteanu dă o apreciere implicită a activității majorității PSRM-Șor, din decembrie 2020, și moștenirii Guvernului Chicu:

  • bugetul statului este sustenabil până în iunie 2021;
  • deficitul bugetar nu va fi de 14 miliarde de lei, ci dublu – respectiv, țara poate intra în colaps financiar;
  • descreșterea economică nu e de 14%, ci mult mai mare.

Trebuie să-i mulțumim doamnei candidat pentru sinceritate. Cetățenii erau asigurați de liderul PSRM că Guvernul Chicu a fost unul dintre cele mai profesioniste, iar Mariana Durleșeanu ne arată ce găuri au fost lăsate înaintea demisionării, care a urmărit în mod deliberat provoca dizolvării Parlamentului. Trebuie să înțelegem că moștenirea nefastă, lăsată de Guvernul Chicu, a fost programată pentru a pune toată responsabilitatea pe președintele Maia Sandu. Dar cel mai interesant lucru, relevat de apel, se referă la elementele Foii de parcurs a guvernului de tranziție pentru scoaterea țării din criză:

  • revizuirea bugetului în vederea asigurării resurselor financiare pentru implementarea programului de vaccinare, pentru teste COVID-19 și pentru asigurarea cheltuielilor păturilor vulnerabile întru a supraviețui în această perioadă;
  • menținerea Vectorului European al Moldovei. Probabil, doamna candidat nu a citit încă noul Program politic al PSRM, adoptat chiar recent, care prevede că vectorul strategic este spre EST, nicidecum spre Europa;
  • adoptarea Programului de Emergență cu FMI și partenerii externi pentru asigurarea reformelor și suportului financiar, gestionarea crizei pandemice și economice. Doamna candidat omite faptul că programul cu FMI a fost negociat de Guvernul Chicu, însă activitatea majorității PSRM-Șor a afectat serios relațiile cu FMI. Vorba e că anularea legii miliardului este principială pentru PSRM, de aceea, reluarea programului cu FMI poate fi posibilă doar în cazul existenței unei majorități fără participarea PSRM, lucru realizabil, în principiu, doar după alegerile parlamentare anticipate.        

Concluzii

Curtea Constituțională urmează încă să examineze constituționalitatea decretului buclucaș al președintelui Maia Sandu. Modalitatea ieșirii Republicii Moldova din criza politică provocată de demisia Guvernului Chicu rămâne incertă.

PSRM insistă că a constituit doar o majoritate parlamentară situațională cu Partidul Șor și nicidecum o coaliție de guvernare. Acest lucru se întâmplă din cauză că PSRM nu vrea să fie asociat cu mafia și bandiții, iar cetățenilor, în mod paradoxal, le propune un guvern susținut de aceștia din urmă.

Prevederile Foii de parcurs privind scoaterea țării din criză a eventualului candidat al PSRM la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, contravin prevederilor noului Program politic al PSRM și legilor adoptate de majoritatea PSRM-Șor în decembrie 2020. De aceea, candidatul PSRM la funcția de premier ar trebuie să ceară public promotorilor săi să renunțe la clauzele Programului politic și revizia legilor care au blocat dialogul cu FMI. Altminteri, situația descrisă de candidat se va înrăutăți și mai mult.  

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE