Transparency International – Moldova: DIGEST Dosarele de rezonanță: evoluții recente Frauda bancară în aprecierea Parlamentului

La 17 octombrie 2019, Parlamentul a audiat Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare[1]. Parlamentul a luat act de raport, venind cu recomandări și dispoziții în adresa mai multor autorități.[2]

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare a fost constituită la 10 iunie 2019, având următoarea componență nominală:[3]

Alexandru Slusari

președinte al  Comisiei

Fracțiunea parlamentară „ACUM PLATFORMA DA”

Vladimir Golovatiuc

vicepreședinte al Comisiei

Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)

Lilian Carp

secretar al Comisiei

Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM”

Andrian Lebedinschi

membru al Comisiei

Fracțiunea parlamentară a PSRM

Dumitru Alaiba

membru al Comisiei

Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM”

Vladimir Țurcanu

membru al Comisiei

Fracțiunea parlamentară a PSRM

 

Potrivit Comisiei de anchetă,[4] scopul urmărit a constituit aprecierea politică a acțiunilor/inacțiunilor politicienilor și demnitarilor abilitați cu atribuții legale în domeniul financiar-bancar, care au favorizat organizarea și realizarea procesului de devalizare a sistemului bancar în perioada 2011-2015. Întru realizarea scopului, Comisia a studiat documente, dar și a audiat persoane relevante.

Raportul Comisiei de anchetă conține constatări privind evenimentele din:

Anii 2011-2012

Atacul Raider

Activitatea B.C. „Banca de Economii” S.A. (BEM) în perioada 2011-2012

Preluarea de către Ilan Șor a controlului asupra B.C. „Unibank” S.A.

Anul 2013

Schimbarea acționarilor la BEM

Preluarea controlului de către Ilan Șor asupra B.C. „Banca Socială” S.A.

Atacul mediatico-financiar

Comisia parlamentară de anchetă Reidman

Cedarea pachetului de control din partea statului

Situația financiară la cele trei bănci în 2013

Anul 2014

Situația financiară la cele trei bănci în perioada ianuarie-octombrie 2014

Garanțiile de stat

Situația în cele trei bănci la 01-26 noiembrie 2014

27 noiembrie 2014

Comisia de anchetă a trecut în revistă consecințele devalizării sistemului bancar, concluzionând:

  • Procesul devalizării sistemului bancar a fost bine pregătit în timp și coordonat cu politicieni și demnitari;
  • Planul devalizării a fost realizat etapizat, perseverent, începând cu anul 2011, făcându-se pe parcurs ajustările de rigoare;
  • În perioada 2011-2012 deja exista planul unui atac regizat asupra BEM din partea grupului Plahotniuc-Platon cu scopul de a-și asigura pachetul de control. În realizarea acestui plan au fost imlicați judecători, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Banca Națională a Moldovei (BNM). Din a doua jumătate a anului 2012 acest proces a decurs pe fundalul unei poziții foarte pasive a Guvernului Filat;
  • Comisia Reidman a avut un rol important în declanșarea procesului de devalizare a BEM;
  • Un rol deosebit de negativ în procesul devalizării sistemului bancar în perioada 2011-2014, prin asistența atacurilor raider și comportament pasiv, l-a jucat conducerea BNM;
  • Au existat mai multe note informative ale Centrului Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) privind riscurile din sectorul bancar și pericolul devalizării sistemului, care au fost ignorate de autoritățile statului – factori de decizie. CNA și SIS s-au limitat la constatări fără, însă, a acționa;
  • Acțiunile/inacțiunile mai multor demnitari în anul 2013 ce țin de pierderea de către stat a pachetului de control la BEM, inclusiv a fostului prim-ministru Iurie Leancă, au avut repercusiuni grave și pot fi calificate ca abuz și neglijență;
  • În perioada 7-27 noiembrie 2014, când Guvernul deja hotărâse acordarea garanțiilor de stat pentru creditele de urgență obținute de la BNM în valoare de 9,5 miliarde MDL, cele trei bănci au activat fără administrare specială de stat, în final fiind sustrase sume colosale de bani din sistemul bancar. În perioada menționată, conform datelor oferite de BNM, aceste bănci au oferit doar persoanelor juridice credite în valoare totală de peste 25,5 miliarde MDL. Respectiv atât conducerea Guvernului, cât și cea a BNM, au acționat în acea perioadă cel puțin cu abuz și neglijență;
  • Potrivit Raportului Kroll 2, beneficiari finali principali ai furtului bancar au fost grupurile Plahotniuc, Șor și Filat;
  • Procuratura Generală, în perioada 2015-2019, practic, a sabotat investigarea devalizării sistemului bancar, pornind dosare penale segmentate pe multiple epizoade, neavând abordare sistemică și integrată. Ancheta în mai multe cazuri a fost tergiversată intenționat sau folosită în scopuri politice.

Comisia de anchetă a recomandat:

  • Desecretizarea tuturor materialelor cu referință la devalizarea sistemului bancar, inclusiv raportul Kroll, în măsura în care această desecretizare nu va prejudicia mersul anchetei;
  • Constatarea de către Președintele Parlamentului a circumstanțelor ce ar permite inițierea procedurii de revocare din funcție a viceguvernatorilor BNM, Ion Sturzu și Aurel Cincilei;
  • Examinarea de către Procuratura Anticorupție, sub aspect penal, a acțiunilor/inacțiunilor fostei conduceri a Guvernului și BNM, în special, ale lui Iurie Leancă, Dorin Drăguțanu, Andrian Candu, Anatol Arapu, Emma Tăbîrță și alții, după caz, care, în 2014, nu au întreprins măsurile necesare pentru prevenirea devalizării în proporții deosebit de mare a sistemului bancar. Aceleași persoane au admis acordarea garanțiilor de stat celor trei bănci fără introducerea imediată a administrării speciale de stat, fapt care a avut repercusiuni grave pentru sistemul bancar prin sustragerea sumelor colosale în perioada 07-27 noiembrie 2014;
  • Transparentizarea activității economice și combaterea fluxurilor financiare ilicite sau de proveniență neclară. Combaterea spălării banilor și limitarea spațiului de activitate a companiilor din jurisdicții netrasparente (zone offshore) trebuie să fie prioritare. Semnarea de către Guvern a acordurilor cu toate zonele offshore privind schimbul informațiilor fiscale;
  • Examinarea de către Procuratura Generală a cauzelor stagnării admise de către Procuratura Anticorupție, în perioada 2015-2019, în investigarea devalizării sistemului bancar;
  • Intensificarea colaborării Procuraturii Generale cu serviciile speciale ale altor țări în investigarea fraudei bancare și recuperarea mijloacelor sustrase, în special cu FBI;
  • Prezentarea de către Procuratura Generală, în cel mult 30 de zile, în plenul Parlamentului, a unui raport privind investigarea devalizării sistemului bancar;
  • Efectuarea de către Ministerul Finanțelor a unui audit privind legalitatea (inclusiv modalitatea) repartizării mijloacelor financiare alocate în calitate de credite de urgență;
  • Examinarea în regim de urgență a oportunităților de revizuire a Legii nr. 235/2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 01 aprilie 2015;
  • Crearea unei Comisii parlamentare de anchetă privind procesul de spălare de zeci de miliarde USD prin intermediul sistemului bancar din Republica Moldova (laudromat);
  • Crearea unei Comisii parlamentare de anchetă privind procesul de lichidare a celor trei bănci, întrucât există informații precum că devalizarea sistemului bancar a continuat și în procesul lichidării BEM, Băncii Sociale și Unibank.
     

Audierea Raportului Procuraturii Generale privind investigarea furtului miliardului a avut loc mult mai târziu, la 19 februarie 2020.[5] Audierea nu a avut loc în plenul Parlamentului, ci în ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, nefiind clară finalitatea – pe pagina web a Parlamentului nu este publicată vreo decizie în acest sens.

Potrivit celor raportate, în cazul fraudei bancare au fost pornite aproximativ 200 de cauze penale, fiind investigate fapte din 2009-2014 ce țin de cele trei bănci litigioase – BEM, Banca Socială și Unibank. Cauzele penale vizează, pe lângă neglijență, diferite componențe de infracțiuni, cum ar fi escrocheria, dobândirea creditului prin înșelăciune, încălcarea regulilor de creditare, evaziune fiscală, spălarea banilor, gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, obstrucționarea supravegherii bancare, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Potrivit Procuraturii Generale, schema infracțională a fost banală – oferirea, în perioada 2009-2014, de credite neperformante, din care o parte impunătoare nu au fost restituite. Rulajul total al creditelor este de aproximativ 42 de miliarde MDL, din care nu au fost restituite 13,5 miliarde MDL. Prejudiciul constatat, la momentul raportării, constituie 13,5 miliarde MDL. Guvernul va trebui să restituie 22,9 miliarde MDL, inclusiv dobânda la credit. La momentul raportării, de la BEM au fost rambursați 1,380,217,000 MDL, Banca Socială - 697,500,000 MDL, Unibank - 320,741,458 MDL, în total - 2,398,458,000 MDL. La data de 31 ianuarie 2020, datoria celor trei bănci în proces de lichidare față de bugetul de stat era de 11,723,300,000 MDL. Potrivit Raportului, din iunie 2019, în comun cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), au fost realizate măsuri de recuperare a prejudiciului, fiind sechestrate bunuri (imobile, terenuri, mijloace de transport etc.) în valoare de 1,224,531,000 MDL. Bunurile urmau să fie valorizate.

La general, în legătură cu frauda bancară, au fost atrase în calitate de bănuiți 41 de persoane fizice și 11 persoane juridice.

Din 2013 până în 2019, au fost expediate în judecată 28 de cauze penale (20 în privința persoanelor fizice, 8 - persoane juridice). Din dosarele penale deferite justiției, 8 sunt cu sentințe de condamnare. La data raportului, pe rol se aflau cauzele penale ce vizează conducerea BEM și a Băncii Sociale.

Complexitatea acestor cauze, potrivit Procuraturii Generale, este determinată de caracterul de extraneitate. Organul de urmărire penală a numit 26 de cereri de comisii rogatorii, din care au fost executate doar 8. Comisiile rogatorii vizează mai multe jurisdicții, cum ar fi: Letonia, SUA, Federația Rusă, Elveția, Austria, Cipru, Monaco, Liechtenstein, Cehia, Franța, Estonia, Germania, Israel, Ucraina, Bulgaria și Emiratele Arabiei Unite. În general, se cercetau 5,516 de tranzacții financiar-bancare, fapt ce impune comisii rogatorii în adresa a 35 de țări.

Procuratura Generală, în devalizarea  sistemului bancar, distinge două etape:

  • etapa Gacichevic – anii 2007-2012;
  • etapa Șor – anii 2012-2014.

 

Potrivit Procuraturii Generale, în legătură cu frauda bancară, se investighează mai multe grupuri de interese economice:

  • Grupul Gacichevici;
  • Grupul Șor;
  • Grupul Platon;
  • Grupul Plahotniuc;
  • Grupul Filat.
     

În perioada anilor 2019-2020, evoluții au loc, mai cu seamă, în dosarele Șor, Platon și Plahotniuc, în același sens, fiind interesante și evoluțiile în așa-numitul dosar al bancherilor, dar și în dosarul deputatelor Partidului Șor.

Dosarul Șor[6]


Pe numele lui Ilan Șor sunt pornite două dosare penale. Primul dosar a fost pornit la 6 mai 2015, ancheta fiind în desfășurare, pentru abuz de serviciu cu urmări grave, comis în perioada când deținea funcția de președinte al Consiliului de administrație al BEM. 

Al doilea dosar a fost pornit la 22 iunie 2016 pentru escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari.
În august 2016, dosarul a fost transmis în judecată. Judecătoria Chișinău a recalificat fapta din escrocherie în proporții deosebit de mari (fapta se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit art. 190 alin. (5) din Codul penal) în cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire (fapta se pedepsește cu închisoare până la trei ani, potrivit art. 196 alin. (4) din Codul penal) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În final, în iunie 2017, Șor a fost condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. Procurorii solicitase în instanța de fond condamnarea, prin concurs de infracțiuni, la 19 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar timp de 5 ani. Timp de mai bine de jumătate de an, dosarul a fost suspendat pe motiv că instanța de fond nu găsea un traducător pentru a traduce hotărârea motivată. Actualmente, dosarul se examinează în apel de Curtea de Apel Cahul. Examinarea dosarului în apel a fost strămutată la Cahul în februarie 2018 - toți judecătorii Curții de Apel Chișinău se declarase în incompatibilitate de a judeca cauza. Ulterior, dosarul a rămas suspendat la Curtea de Apel din cauza unei expertize financiar-contabile, care a fost solicitată de avocații lui Ilan Șor și acceptată de instanță în septembrie 2018. Este de remarcat că, chiar dacă fusese condamnat pentru cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari (2,5 miliarde MDL), bunurile condamnatului nu au fost sechestrate. Astfel, Ilan Șor a reușit să-și înstăineze mai multe proprietăți. Mai mult, Ilan Șor a reuțit să evadeze ilegal în Israel în iunie 2019, îndată după cedarea puterii de către Partidul Democrat din Moldova. Procuratura Generală a solicitat extrădarea acestuia, însă, potrivit legislației sale naționale, Israelul nu-și extrădează cetățenii. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării, deputatul fiind lipsit de imunitate parlamentară la 15 august 2019.[7]


Dosarul Platon[8]

La 07 octombrie 2020, la cererea Procuraturii Generale, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a suspendat executarea pedepsei de către Veaceslav Platon. S-a dispus suspendarea executării sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 20 aprilie 2017, emisă în privința lui Veaceslav Platon, prin care acesta fusese condamnat la 18 ani închisoare pentru escrocherie, spălare de bani și corupere activă. Executarea în continuare a pedepsei de către Veaceslav Platon este condiționată de evoluția procedurii de revizuire a procesului penal, inițiată Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

De altfel, în vara anului 2020, în legătură cu Veceaslav Platon, se declanșase un scandal mediatic după ce o secvență din cadrul audierii acestuia au fost publicate în presă. Potrivit Procuraturii Generale, Veaceslav Platon fusese audiat în dosarul penal, preluat de la DIICOT România, în care este vizat Vladimir Plahotniuc și câ
țiva demnitari. Audierea a fost efectuată de către un grup de procurori, în prezența apărătorilor acestuia, procesul fiind filmat de către un expert criminalist.. Referitor la scurgerea în presă a secvenței video, s-a dispus, în condițiile Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, efectuarea unui control de serviciu, dar și s-a inițiat o cauză penală pe fapt (art.303 (Amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală) și art. 315 (Divulgarea datelor urmăririi penale) din Codul penal).

Dosarul Plahotniuc[9]


Vladimir Plahotniuc are calitate procesuală de învinuit în două cauze penale. Ambele au fost pornite pe 23 septembrie 2019 și au legătură cu sistemul bancar (frauda bancară și laundromat). I s-a înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. La 22 mai 2020, i s-a aplicat arest în contumacie, fiind anunțat în căutare. Pe parcursul anului 2020, în funcție de informațiile disponibile referitoare la locul aflării învinuitului, s-a solicitat autorităților competente ale SUA, Turciei, Cipru și Arabia Saudită extrădarea acestuia. Pe parcursul anului 2020, au fost puse sub sechestru proprietăți ale lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova, Elveția, Franța și România.

Potrivit Procurorului General, există probe care ar indica că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul Grupului Șor, acoperite în consecință, din mijloacele financiare ale BNM – în total, peste 100 milioane USD. Suma fusese direcționată spre procurarea pachetului de acțiuni al unei bănci, clădirile Companiei de asigurări ASITO, Casei Modei și Hotelului „Național”. De asemenea, potrivit Procurorului General, banii au fost utilizați de Vladimir Plahotniuc în scopuri personale sau de către companiile afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul acestuia.

Dosarul bancherilor[10]

În contextul investigării fraudei bancare, în martie 2020, au fost reținuți și puși sub învinuire mai mulți demnitari ai BNM: Dorin Drăguțanu (ex-guvernator); Emma Tăbîrță (ex-viceguvernator); Aureliu Cincilei (viceguvernator), Ion Sturzu (viceguvernator) și un șef de direcție. Aceștia sunt bănuiți de participare la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Este de notat că Emma Tabârță fusese reținută și in anul 2016, împreună cu doi șefi de departamente din BNM, pentru neglijență în serviciu, în legătură cu investigarea laundromat-ului. Viceguvernatorul BNM, Emma Tăbârță, alături de președintele CNPF, Artur Gherman, au fost demiși din funcții la 24 martie 2015, după audierea de către Parlament, în ședință închisă, a Raportului Comisiei de anchetă privind situația în sectorul bancar.[11]

Dosarul deputatelor de la Partidul Șor

La 02 octombrie 2020, Procuratura Anticorupție și-a anunțat decizia de scoatere de sub urmărire penală, în dosarul privind frauda bancară, a patru acționari Unibank, printre care deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova. Acțiunea vine la aproximativ o lună de la scoaterea de sub urmărire penală a șase acționari ai aceleași bănci, inclusiv a fostului președinte, Petru Lucinschi.[12] În 16 septembrie 2019, procurorul general interimar solicitase în Parlament ridicarea imunității celor două deputate, acestea fiind reținute.[13] Ulterior, cei zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le încriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în urma studierii minuțioase a probatoriului, s-a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Concluzii:


Investigarea fraudei bancare nu evoluează suficient. Mai multe recomandări ale Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, care ulterior au fost reținute și de Parlament, fie nu au fost puse în aplicare, fie au fost implementate cu întârziere și nepotrivit.

În general, Parlamentul nu reușește să impulsioneze anchetarea eficientă a fraudei bancare. Raportul Procuraturii Generale privind investigarea cazului nu a fost audiat decât în ședința Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, fără a fi clară, însă, decizia acesteia privind cele audiate.

La șase ani de la devalizarea sistemului bancar, sub învinuire penală nu sunt decât guvernatorul și viceguvernatorii BNM. Nu este clar daca Procuratură a examinat eventuala atragere la răspundere penală a membrilor Guvernului care au garantat creditele oferite băncilor litigioase fără ca acestea să fie puse sub administrare specială, a conducătorilor altor autorități cu atribuții de supraveghere/control în domeniu, dar și cu competențe de a preveni spălarea banilor.


Dosarele de rezonanță nu demonstrează decât caracterul selectiv al urmăririi penale și al justiției naționale. Ilan Șor reușește să înstrăineze proprietăți, dar și să evadeze din țară. Lui Vladimir Plahotniuc i se intentează proces penal numai după ce acesta cedează puterea și părăsește țara. Și revizuirea procesului penal al lui Veaceslav Platon ridică semne de întrebare - profilul persoanei nu este fără probleme reputaționale. În acest sens, oricare va fi decizia pe caz, Procuratura va trebui să vină cu argumente convingătoare, dacă dorește să fie percepută ca instituție independentă și impațială.


Acest material este publicat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea și raportarea privind integritatea instituțiilor statului și activitățile anticorupție în Moldova" implementat de Transparency International – Moldova  a fost publicat cu suportul Secției Justiție Penala si Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău. Opiniile exprimate în publicație nu reflectă neapărat poziția donatorului.


[1] LIVE! Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 17 octombrie 2019, https://realitatealive.md/live-edin-a-parlamentului-republicii-moldova-din-17-octombrie-2019---101052.html.

[2] Hotărârea Parlamentului nr. 143 din 17.10.2019 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

[3] Hotărârea Parlamentului nr. 46 din 10.06.2019 cu privire la constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

[4] Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar din RM și investigării fraudei, http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4757/language/ro-RO/Default.aspx.

[6] Rezumat elaborat în baza: Profil candidat: Ilan Șor, https://www.moldovacurata.md/profil-candidat-ilan-sor-1-2254; Raport de monitorizare a selectivității justiției penale, Chișinău, 2019, https://freedomhouse.org/sites/default/files/2020-02/Judicial_Integrity_Selective-Criminal_Justice_ROMANIAN_FINAL.pdf; Comunicatele de presă de pe pagina web a Procuraturii Generale – www.procuratura.md.

[7] Hotărârea Parlamentului nr. 117 din 15.08.2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatului în Parlament Ilan Șor.

[8] Rezumat elaborat  în baza comunicatelor de presă de pe pagina web a Procuraturii Generale – www.procuratura.md.

[9] Rezumat elaborat  în baza comunicatelor de presă de pe pagina web a Procuraturii Generale – www.procuratura.md.

[11] Hotărârea Parlamentului nr. 42 din 24.03.2015 privind destituirea din funcție a unui viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Hotărârea Parlamentului nr. 43 din 24.03.2015 privind revocarea din funcția de președinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.  

[12] Procuratura Generală, Frauda bancară: alți patru acționari ai Unibank, scoși de sub urmărire penală, http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/8434/.

[13] Hotărârea Parlamentului nr. 126 din 16.09.2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatului în Parlament Marina Tauber; Hotărârea Parlamentului nr. 127 din 16.09.2019 privind încuviințarea ridicării imunității în Parlament Reghina Apostolova.

 

_______

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.