Peste zece zile se împlinesc 100 de ani la constituirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Și deși nu mai există de 31 de ani, această construcție statală într-un fel inedită continuă să influențeze gândurile și chiar acțiunile unor categorii mari de oameni din spațiul ex-sovietic. De ce se întâmplă așa și în ce măsură fenomenul nostalgiei după URSS influențează prezentul și viitorul tuturor au discutat participanții la dezbaterea publică „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că, după Revoluția din februarie 1917, noul guvern provizoriu rus nu a putut restabili ordinea în țară, ceea ce a dus la o creștere a haosului politic. Întârzierea convocării Adunării constituante și amânarea acesteia a creat condiții pentru puciul din 7 noiembrie 1917, organizat de Partidul Bolșevic. În urma acestui puci, bolșevicii conduși de Vladimir Lenin au preluat puterea în Rusia. Aceștia au organizat alegeri pentru Adunarea Constituantă, dar le-au pierdut, acumulând doar o pătrime din voturile cetățenilor. Aceasta în timp de partidele de orientare socialistă au acumulat o majoritate absolută. Însă, această Adunarea Constituantă a fost dizolvată sub presiunea armelor, iar acest fapt a dat starul războiului civil din Rusia.
„În timpul Războiului Civil, pe teritoriul fostului Imperiu Rus s-au creat mai multe republici așa-zise sovietice, între care Republica Sovietică Federativă Socialistă din Rusia, Ucraina, Belarus, Republica Sovietică Federativă Socialistă din Caucaz, din Khorezm, Bukhara, din Orientul Îndepărtat și așa mai departe. În toate aceste republici, bolșevicii erau la putere, ceea ce crea condiții pentru unirea lor pentru a rezista dușmanilor comuni. De fapt, la bază era ideea unei revoluții mondiale care trebuia să aibă loc, chipurile. Partidul Bolșevic a avut puncte de vedere diferite asupra principiilor construirii unui singur stat multinațional”, explică expertul.
Igor Boțan a precizat că o comisie special creată a Biroului Politic al Comitetului Central al PCR (b) a prezentat un plan de unificare pregătit de Stalin – comisar pentru naționalități, care prevedea intrarea altor republici în Rusia ca autonomii. Cu toate acestea, Lenin a criticat aspru planul de autonomizare. El credea că republicile sovietice ar trebui să se unească într-o singură uniune de stat pe baza egalității și a păstrării drepturilor lor suverane. Fiecare republică ar trebui să primească dreptul de a se separa liber de unire. Tratatul de constituire a URSS a fost convenit la 29 decembrie 1922, iar deja la 30 decembrie 1922, Primul Congres al Sovietelor din întreaga Uniune l-a aprobat.
„Nostalgia reprezintă idealizarea evenimentelor, vremurilor, locurilor cu care sunt asociate amintirile plăcute. Efectele nostalgiei se rezumă la amintirile din trecut, care par mai atractive decât trecutul însuși. Pe o scară a intensității, retrăirile nostalgice variază de la o tristețe dulceagă până la stări obsesive sau depresive. Tipurile de nostalgici le putem califica în reflexivi și nostalgici restauratori. Nostalgicii cuprinși de tristețe și stări depresive sunt de fapt cei reflexivi și ei sunt numiți și contemplativi. Iar cei cuprinși de stări obsesive sunt adepți ai restaurării URSS, în diverse forme imperiale”, a mai spus Igor Boțan.
Deputatul Virgiliu Pâslariuc, doctor în istorie, profesor universitar, a menționat că, în ultima perioadă, în discursul istoriografic în trend sunt cercetările care vizează modul în care se constituie mecanisme de funcționare ale memoriei istorice, ale istoriei colective. Or, se știe că istoria are trei registre. Primul registru este cel academic – registrul care este reflexiv, care încearcă să stabilească cu un instrumentar academic faptele. „Alt registru, nu mai puțin important, este cel didactic, adică cel care reproduce fenomenele istorice – în școală, în societate etc. Și există registrul politic sau propagandistic, cel care legitimează puterea. La noi adesea se face confuzia între aceste trei registre, chiar dacă ele sunt extrem de legate între ele”, a notat parlamentarul.
Virgiliu Pâslariuc a spus că politicile istoriei sunt extrem de prezente chiar în discursul politic. Este acel discurs care legitimează trecutul, un regim anumit. „Ceea ce vedem în cazul războiului dintre Rusia și Ucraina, justificările nu sunt de domeniul prezentului sau al viitorului. Legitimarea acestui război ține cumva de niște probleme care sunt considerate că vin din trecut: Este Ucraina o națiune aparte? Are ea dreptul la existență? ... Ceea ce alimentează astăzi aceste nostalgii sunt de fapt percepțiile pe care le au oamenii asupra istoriei. Una sunt faptele stabilite de istorici, iar alta sunt percepțiile și interpretările. Iată aici este locul propagandei, cea care manipulează, care încearcă să legitimeze un anumit discurs sau altul. Dar, dacă am înțelege foarte clar care sunt registrele, ne va fi mai ușor să discutăm despre acel tip de moștenire care are loc”, a menționat doctorul în istorie.
Potrivit lui, o parte din societate consideră că moștenirea sovietică și totalitară este una din cauzele înapoierii de astăzi. O altă parte a societății crede că, dimpotrivă, moștenirea sovietică este de fapt temelia unei vieți prospere. „Cu alte cuvinte, ei nu-și îndreaptă proiectele statului și societății noastre spre viitor, dar spre trecut. Trecutul este cel care îi legitimează. Noi vedem asta la nivelul – „uitați-vă ce clădiri frumoase au făcut sovieticii, uitați-vă ce industrie ne-au lăsat”. Însă, fără a oferi proiecte spre viitor și aceasta este una dintre marile probleme care s-au produs după declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina. Foarte multă lume, și nu doar în Ucraina, dar din jurul fostului imperiu, își pune întrebarea dacă acest proiect imperial mai are viitor”, spune Virgiliu Pâslariuc.
Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, lector universitar dr. asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat că pentru el personal, Uniunea Sovietică nu este altceva decât un construct geopolitic ori o religie politică, îndrăgostită în propriul crez, dar care îi interzicea poporului să folosească aceste noțiuni. „Paradoxul face că în perioada comunistă, geopolitica în calitate de disciplină de învățământ și știință era condamnată. În același timp, regimul comunist o folosea pe larg pentru a împărți și a controla spațiile de influență geopolitice din jurul său”, opinează Marin Gherman.
Potrivit lui, decizia de constituire a Uniunii Sovietice a fost acum o sută de ani. „Ce-i drept Putin cred că visa în februarie să sărbătorească marele centenar al Uniunii Sovietice la Kiev, Chișinău și în alte părți, prin reunirea acestor teritorii în componența Federației Ruse. Sunt convins că așa trebuia să se întâmple și din fericire nu s-a întâmplat. De aceea, extinderea Uniunii Sovietice era posibilă din punct de vedere juridic, geopolitic, socio-cultural, prin formula propusă de Lenin, cu republici independente, cu posibilitatea alipirii la Uniunea Sovietică în viitorii ani a unor noi republici. Dacă o uniune se compune din republici, de ce să nu apară posibilități pentru extinderea acestui construct statal?”, a menționat Marin Gherman.
În opinia sa, în prezent propaganda rusă folosește numeroase elemente pentru atingerea scopurilor militare directe după invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022. „Uniunea Sovietică, din păcate trăiește în mințile oamenilor peste tot, mai ales în sudul, estul și centrul țării. Mai puțin în vestul Ucrainei, dacă vorbim de Ucraina. Uniunea Sovietică, resentimentele acesteia și nostalgia după stabilitatea de atunci, a fost un factor important pentru ocuparea Crimeii. Oamenii considerau că anexarea Crimeii de către Rusia este o revenire a lor la stabilitatea de odinioară, oamenii consideră că Rusia de astăzi este Uniunea Sovietică și că în Rusia se trăiește exact cum se trăia acum 30 de ani – ceea ce nu este adevărat. Rusia nu este sub nicio formă Uniunea Sovietică. Mai rău este și că această mizare pe un trecut incert devine un factor de instabilitate. Ba mi mult, este folosită în contextul acestui război, acestei agresiuni militare împotriva Ucrainei și a împotriva lumii libere într-un fel”, a mai spus Marin Gherman.
Dezbaterea publică la tema „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?” este a 10-a ediție din ciclul „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
