Victor Juc: Nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, orice guvern se ocupă de activitate politică

Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, este de părere că Guvernul Chicu este unul provizoriu care a venit să salveze pentru moment o situație. Nu este întâmplător că a fost numit un guvern provizoriu, pentru că i s-a fixat o perioadă de un an de activitate, deși legislativul poate să se extindă până în 2023. Expertul susține că nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, pentru că „orice guvern, prin definiție, se ocupă de activitate politică, miniștrii sunt figuri politice, iar ministerele elaborează și implementează politici”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Totodată, potrivit lui Victor Juc, calificativul Guvern „tehnocrat” este absolut corect, dat fiind faptul că acest calificativ denotă calitatea miniștrilor. „Și aici avem un binom – sau tehnocrat, sau propus de partide. În cazul dat nu este propus de către partide, deși nu poate să nu aibă suportul unui partid. În ceea ce ține de calificativul „minoritar”, acesta denotă sprijinul de care se bucură un executiv și aici problema de bază este că minoritarul se începe totuși cu un majoritar. Pentru ca acest guvern să-și desfășoare activitatea, inițial are nevoie de un sprijin de 50+1 în Parlament, pentru a fi validat.. Totuși, cel mai vulnerabil se dovedește a fi guvernul care nu se bucură de o majoritate formalizată, iar un alt calificativ ar fi pentru el guvern minoritar”, a spus el.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice consideră că Guvernul Chicu trebuie să continue politicile bune care le-a început Guvernul Sandu, iar dacă o să vrea să extindă politicile sociale, ceea ce este firesc pentru un executiv de stânga, atunci trebuie să identifice soluțiile pentru creșterea economică, pentru acumulările bugetar-fiscale pentru a putea onora obligațiunile pe care și le asumă. El susține că pe Guvernul actual la moment nu-l paște mari riscuri pentru că până în primăvară cel puțin va fi lăsat să-și desfășoare activitatea, dacă nu și mai mult: „Riscuri de ordin instituțional nu există, ar putea fi mai degrabă din punct de vedere al achitării salariilor, de exemplu, în sfera de cercetare-inovare, unde nu există salariu pentru luna decembrie, dar și o parte din luna noiembrie și atunci Ministerul Finanțelor trebuie să identifice surse financiare”.

„Nu știu dacă Moldova se va bucura de acea deschidere pe plan extern cum era pe timpul Guvernului Sandu”, opinează Victor Juc. Potrivit lui, probabil, partenerii de dezvoltare occidentali vor aștepta să vadă politicile acestui guvern. „Probabil, în cazul dat, ar fi bine de continuat acele politici care au exista inițial între Guvernul condus de Maia Sandu și președintele Igor Dodon, când Sandu s-a concentrat pe factorul Vestic și Dodon pe cel Eestic. Ar fi deplorabil pentru Republica Moldova, dacă vectorul de politică externă a Republicii Moldova ar fi un joc cu suma zero, îmbunătățind relațiile cu o direcție și înrăutățindu-le cu alta”, a spus Victor Juc.

Dânsul este de părere că actualul Guvern va continua implementarea Acordului de Asociere cu UE, deși e necesar un nou plan de acțiuni de implementare, dar, totodată, va încerca să extindă relație pe filiera Estică, nu doar cu Federația Rusă, dar și cu Kazahstan, și cu Belarus. „Pentru moment riscuri la adresa Guvernului nu sunt și vom avea o colaborare foarte strânsă între Guvern și președinție”, mai spune expertul. Totodată, el consideră că în următoarele cinci luni societatea civilă nu va discuta intens Guvernul Chicu, doar mass-media va indica asupra derapajelor, dacă se vor produce. „Pentru moment, toți vor aștepta ce acțiuni va întreprinde guvernarea și care va fi randamentul acesteia”, a declarat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.

Dezbaterile „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri” sunt ediția a 121-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.