Turismul gastro-oenologic poate transforma Moldova într-o oază de experiențe, opinie

Republica Moldova are toate șansele să devină o atracție turistică. Țara se evidențiază prin ospitalitate, autenticitate și, mai ales, prin gastronomie și vinuri. Turismul gastro-oenologic este un atu care poate transforma Moldova într-o adevărată oază de experiențe, de gusturi și de locuri speciale pentru turiști, dar și pentru cetățenii moldoveni, a menționat pentru IPN Mariana Iurcu, specialistă în turism în cadrul Centrului de informare turistică a raionului Călărași și muzeografă.

„Chiar dacă trăim în această țară, puțin cunoaștem că, de exemplu, este o mâncare diferită la sudul Moldovei, la găgăuzi. Și la nordul țării, la fel, este o gastronomie tipică, particulară, cu care ar trebui noi primii să facem cunoștință. Același centru, chiar dacă este unul mare și recunoscut, el oricum oferă diferite bucate care pot fi valorificate, pot fi transformate în produse de indicație geografică protejată. Asemenea lucruri trebuie să fie puse în traseele turistice ale Moldoveiˮ, consideră specialista în turism.

Mariana Iurcu spune că, atunci când în orașul Călărași a fost deschis Muzeul de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov-Russu”, au început să vină turiștii străini și a apărut necesitatea de a promova localitatea. Turiștii mereu întrebau dacă mai pot să vadă ceva în oraș. Deși perioada pandemică 2020-2021 a fost una mai dificilă, hotarele țării au fost închise și turiștii străini nu au putut să viziteze Republica Moldova, în schimb a apărut momentul oportun pentru dezvoltarea turismului local, când cetățenii moldoveni au călătorit de la nord la sud și au început să-și descopere țara.

Tatiana Lupașcu, secretar general în cadrul Asociației Naționale a Ghizilor, a spus că  turismul gastronomic este prezent în orice călătorie, pentru că  turiștii deseori apelează la serviciile de masă sau într-un restaurant cu renume sau unul mai simplu. Traseele gastronomice cu tematică dedicate reprezintă nu doar simple pauze de prânz sau cină, ci sunt din timp fixate și discutate cu grupul turistic sau reprezentantul acestui grup. Traseul poate varia în funcție de preferințele grupului. Sunt foarte multe elemente care se iau în calcul în procesul stabilirii traseului. De exemplu, în cazul în care într-un grup sunt vegetarieni, atunci e și mai mult de lucru, deoarece toate bucatele vor fi alese cu maximă atenție.

Secretarul general în cadrul Asociației Naționale a Ghizilor a precizat că străinii mereu sunt curioși să afle particularitățile bucătăriei naționale. Vor să guste plăcinte, sarmale, babă neagră, zeamă. „În tururi gastronomice noi facem popasuri și vorbim despre istorie, cultură, tradiții, obiceiuri. Turistul trebuie să înțeleagă contextul în care aceste bucate au fost create. Dacă vorbim despre sărbătorile de Crăciun, sărbătorile pascale, acolo este o gastronomie specială și turistul trebuie să cunoască semnificația sărbătorii, dar nu numai produsul final, pentru  a avea o experiență maximă. Turiștii străini preferă tururi gastronomice în zonele rurale, cea mai populară din ele este Orheiul Vechi.

La sfârșitul anului trecut, autoritățile din domeniu împreună cu partenerii externi au semnat un Angajament de Sustenabilitate în turism prin care Republica Moldova își va alinia industria turismului autohton la practicile globale. Angajamentul de Sustenabilitate va fi realizat prin parteneriatul Ministerului Culturii cu Consiliul global de Turism Sustenabil și cu suportul Proiectului USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală, partenerul strategic pentru industria turismului din Moldova.

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Turismul gastro-oenologic poate transforma Moldova într-o oază de experiențe, opinie

Republica Moldova are toate șansele să devină o atracție turistică. Țara se evidențiază prin ospitalitate, autenticitate și, mai ales, prin gastronomie și vinuri. Turismul gastro-oenologic este un atu care poate transforma Moldova într-o adevărată oază de experiențe, de gusturi și de locuri speciale pentru turiști, dar și pentru cetățenii moldoveni, a menționat pentru IPN Mariana Iurcu, specialistă în turism în cadrul Centrului de informare turistică a raionului Călărași și muzeografă.

„Chiar dacă trăim în această țară, puțin cunoaștem că, de exemplu, este o mâncare diferită la sudul Moldovei, la găgăuzi. Și la nordul țării, la fel, este o gastronomie tipică, particulară, cu care ar trebui noi primii să facem cunoștință. Același centru, chiar dacă este unul mare și recunoscut, el oricum oferă diferite bucate care pot fi valorificate, pot fi transformate în produse de indicație geografică protejată. Asemenea lucruri trebuie să fie puse în traseele turistice ale Moldoveiˮ, consideră specialista în turism.

Mariana Iurcu spune că, atunci când în orașul Călărași a fost deschis Muzeul de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov-Russu”, au început să vină turiștii străini și a apărut necesitatea de a promova localitatea. Turiștii mereu întrebau dacă mai pot să vadă ceva în oraș. Deși perioada pandemică 2020-2021 a fost una mai dificilă, hotarele țării au fost închise și turiștii străini nu au putut să viziteze Republica Moldova, în schimb a apărut momentul oportun pentru dezvoltarea turismului local, când cetățenii moldoveni au călătorit de la nord la sud și au început să-și descopere țara.

Tatiana Lupașcu, secretar general în cadrul Asociației Naționale a Ghizilor, a spus că  turismul gastronomic este prezent în orice călătorie, pentru că  turiștii deseori apelează la serviciile de masă sau într-un restaurant cu renume sau unul mai simplu. Traseele gastronomice cu tematică dedicate reprezintă nu doar simple pauze de prânz sau cină, ci sunt din timp fixate și discutate cu grupul turistic sau reprezentantul acestui grup. Traseul poate varia în funcție de preferințele grupului. Sunt foarte multe elemente care se iau în calcul în procesul stabilirii traseului. De exemplu, în cazul în care într-un grup sunt vegetarieni, atunci e și mai mult de lucru, deoarece toate bucatele vor fi alese cu maximă atenție.

Secretarul general în cadrul Asociației Naționale a Ghizilor a precizat că străinii mereu sunt curioși să afle particularitățile bucătăriei naționale. Vor să guste plăcinte, sarmale, babă neagră, zeamă. „În tururi gastronomice noi facem popasuri și vorbim despre istorie, cultură, tradiții, obiceiuri. Turistul trebuie să înțeleagă contextul în care aceste bucate au fost create. Dacă vorbim despre sărbătorile de Crăciun, sărbătorile pascale, acolo este o gastronomie specială și turistul trebuie să cunoască semnificația sărbătorii, dar nu numai produsul final, pentru  a avea o experiență maximă. Turiștii străini preferă tururi gastronomice în zonele rurale, cea mai populară din ele este Orheiul Vechi.

La sfârșitul anului trecut, autoritățile din domeniu împreună cu partenerii externi au semnat un Angajament de Sustenabilitate în turism prin care Republica Moldova își va alinia industria turismului autohton la practicile globale. Angajamentul de Sustenabilitate va fi realizat prin parteneriatul Ministerului Culturii cu Consiliul global de Turism Sustenabil și cu suportul Proiectului USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală, partenerul strategic pentru industria turismului din Moldova.

Stimulentele financiare oferite de stat au devenit principalul factor care a determinat mai multe localități să accepte procesul de amalgamare voluntară, considerat primul pas în reforma APL. Declarația aparține expertului Centrului de Politici și Reforme, Dan Nicorici, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare – de la voluntar la normativ”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, în condițiile în care sute de primării se confruntă cu resurse financiare limitate și cu o capacitate administrativă redusă, sprijinul financiar promis de Guvern a încurajat autoritățile locale să opteze pentru comasare.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme pe care reforma încearcă să le soluționeze este gradul ridicat de fragmentare a administrației publice locale, unde majoritatea primăriilor administrează comunități mici.

„Administrația publică locală este foarte fragmentată. Avem 892 de primării, dintre care peste 700 au o populație de sub 3 mii de locuitori. Acest număr este mult sub media Uniunii Europene”, a explicat directorul de programe al Centrului de Politici și Reforme.

Potrivit lui, actualul context politic reprezintă o oportunitate pentru implementarea reformei. „Suntem în primul an de după alegeri și acum este o fereastră de oportunitate când reforma poate fi făcută, ca ulterior să fie organizate alegerile locale. Un alt argument în favoarea reformei este partea financiară. Capacitatea administrativă a autorităților este mult sub minimul necesar. APL-urile au foarte puțini angajați care nu-și pot acoperi propriile cheltuieli. Prin această reformă Guvernul vine să susțină primăriile mici”, a mai spus Dan Nicorici.

Referindu-se la primele clustere de primării care s-au amalgamat voluntar, expertul a precizat că sprijinul financiar promis de autorități a fost factorul decisiv care a convins localitățile să se asocieze. Totodată, el consideră că experiența acestor comunități va servi drept reper pentru evaluarea rezultatelor reformei și pentru ajustarea modelelor de organizare administrativă.

„Primăriilor care s-au amalgamat voluntar li s-au promis stimulente financiare, iar acesta a fost principalul motor al amalgamării. Avem două clustere care s-au amalgamat deja: e vorba de Leova și Călinești, ele reprezintă studii de caz pentru multe analize”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025