Tratatul de la Varșovia, semnat pe 14 mai 1955, în calitate de replică a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – NATO – constituită 1949. Scopul proclamat al Pactului de la Varșovia era asigurarea păcii și securității în Europa. Însă, realitatea a dovedit că scopul de fapt era consolidarea dominației sovietice în spațiul Europei Centrale și de Est. Din momentul creării Tratatului, Europa și chiar toată omenirea s-a pomenit categoric divizată în două mari lagăre – lagărul socialist și lagărul capitalist. Declarații în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică: „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că denumirea oficială a Pactului de la Varșovia a fost „Tratat de prietenie, cooperare și asistență reciprocă”. A fost semnat pe 14 mai 1955, în cadrul reuniunii statelor socialiste europene de la Varșovia, de către Albania, Bulgaria, Ungaria, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Cehoslovacia. Potrivit lui, scopul proclamat era asigurarea păcii și securității în Europa. Tratatul a intrat în vigoare pe 5 iunie 1955. Ulterior, Albania nu a mai luat parte la lucrările Pacului de la Varșovia din 1962, iar în septembrie 1968 a denunțat unilateral Tratatul în urma invaziei trupelor sovietice în Cehoslovacia din 1968, luna august. Republica Democrată Germană a încetat să mai fie membră a Pactului de la Varșovia în 1990 după reunificarea cu Republica Federală Germania.
„Încheierea Pactului de la Varșovia a fost o replică la replică, de fapt după ratificarea de către statele occidentale a acordurilor de la Paris din 1954, care prevedeau formarea Uniunii Europene de Vest și acceptarea Germaniei de Vest în această uniune, dar și în NATO. Când zic replică la replică – NATO a fost constituită în 1949 – și a fost o replică la comunizarea statelor Europei Centrale și de Est de către Uniunea Sovietică. Iar Pactul de la Varșovia pretinde că a fost o replică la constituirea NATO”, explică Igor Boțan.
Scopul Tratatului, potrivit expertului, a constatat în oficializarea creării unei alianțe militare a statelor socialiste europene cu rolul principal al Uniunii Sovietice și cimentarea a ceea ce se numea bipolaritatea lumii care a durat 36 de ani. Statele părți ale Pactului de la Varșovia au declarat natura defensivă a acestui pact și s-au angajat să acționeze în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințare sau folosirea forței, să rezolve disputele prin mijloace pașnice. Însă acest lucru a fost ignorat după intervenția Uniunii Sovietice 1956 în Ungaria, iar apoi în 1968 în Cehoslovacia.
„Asistența imediată, prin toate mijloacele, inclusiv utilizarea forței armate, în cazul unui atac armat în Europa asupra unuia dintre statele membre era unul dintre articolele centrale ale Tratatului de la Varșovia. Pe 26 aprilie 1985, din cauza expirării termenului de 20 de ani, el a fost prelungit cu încă 20 de ani. Dar după căderea regimurilor comuniste în țările din Europa Centrală și de Est, în 1989-1990, existența organizației Pactului de la Varșovia ca alianță militaro-politică a țărilor socialiste, pur și simplu și-a pierdut sensul. De aceea pe 25 februarie 1991, statele participante la Tratatul de la Varșovia și-au desființat structurile militare, iar pe 1 iulie 1991, la Praga au semnat un Protocol privind încetarea completă a existenței acestui Tratat”, a mai spus Igor Boțan.
Doctorul în istorie, Anatol Țăranu, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, susține că finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa a pus tranșant problema conviețuiri a statelor cu diverse sisteme politico-sociale. Și acest lucru a devenit problema centrală a relațiilor internaționale. „Deja în 1945 la Universitatea din Fulton, unul dintre liderii europeni, Winston Churchill, a rostit celebra sa formulă, care de la început nu a fost sesizată la justa valoare de către opinia internațională. Dar timpul a dovedit toată profunzimea acestei clarviziuni care a fost exprimată de Churchill. Este vorba despre celebra formulă „cortina de fier care desparte Europa” și toată lumea de fapt. Asta a fost problema principală care a dominat relațiile internaționale, în primul rând în Europa, de la începutul perioadei până la sfârșitul Războiului Rece”, a explicat Anatol Țăranu.
Potrivit lui, era absolut evident că se căuta o formulă care ar permite ca războiul să nu se mai repete. Și în același timp țările care constituiau două sisteme social-politice absolut diferite trebuiau cumva să conviețuiască. Ca rezultat al comunizării forțate a Europei de Est și Europei Centrale, democrațiile occidentale au fost nevoite să caute o formulă care le-ar permite să se apere de această invazie comunistă care venea din partea Uniunii Sovietice.
„Și așa a fost formată NATO în 1949. Iar așa-numitele țări socialiste, care erau copios dominate de către Uniunea Sovietică își căutau și ele rostul lor. Mai degrabă acest lucru se referea la Moscova sovietică, care încerca să înțeleagă cum trebuie să se comporte în raport cu ceea ce reprezintă NATO. În final, în anul 1955 s-a constituit ceea ce se numește Tratatul de la Varșovia, o alianță politico-militară a opt state socialiste din Europa”, a declarat fostul ambasador.
„Această alianță, din punct de vedere propagandistic, era formată ca contrapondere NATO, dar realitatea a demonstrat că de fapt obiectivul de bază care a determinat crearea Tratatului de la Varșovia a fost consolidarea dominației sovietice în spațiul Europei Centrale și de Est. Din momentul creării, Europa, dar de fapt și toată omenirea, s-a pomenit categoric divizată în două mari lagăre- lagărul socialist și lagărul capitalist”, a mai spus doctorul în istorie.
Generalul Vitalie Stoian, ex-șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, ex-comandant al Armatei Naționale, a menționat că, încă în 1954, Uniunea Sovietică a încercat să fie parte Alianței Nord-Atlantice. A fost o încercare de a adera, dar după ce NATO a refuzat, a fost creată Organizația Tratatului de la Varșovia.
„Motivul principal care a fost declarat era, în primul rând, așa-zisa „expansiune a NATO spre Est”. S-a accentual în special că Republica Federativă Germană a început să fie reînarmată, să fie construită structura de forță a Germaniei de Vest și respectiv, asta ar fi fost un răspuns de la Uniunea Sovietică, care a creat la rândul său acest bloc anti-NATO”, susține generalul.
Potrivit lui, orice alianță are practic o structură clasică. Este vorba despre componenta politico-militară și componenta politică, care este în vigoare și acum în Alianța Nord-Atlantică.
Vitalie Stoian a declarat că scopurile declarate la etapa constituirii Tratatului au fost un paravan pentru Uniunea Sovietică care își dorea să-și păstreze influența în Europa de Est, în statele care au intrat în zona de influență a Uniunii Sovietice și respectiv acesta a fost principalul scop real. „Și desigur să aibă controlul asupra tuturor statelor membre din componența Organizației Tratatului de la Varșovia. Când s-a creat această structură, a fost impusă o standardizare a tuturor forțelor, comandamentelor, a fost preluată comanda de către Uniunea Sovietică”, mai menționează Vitalie Stoian.
Dezbaterea publică cu tema „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, este ediția a 20-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN