Traseismul politic, un fenomen care se întâmplă până și în cele mai stabile democrații, poate deveni periculos atunci când comportă elementele coruperii politice. Sau când ia proporții de natură să denatureze în mod considerabil reprezentarea politică și, prin urmare, amenință stabilitatea instituțională. Constatările aparțin experților de la Asociația Promo-LEX, transmite IPN.
Pentru actuala legislatură, comparativ cu precedentele trei, traseismul nu pare a fi deocamdată o trăsătură definitorie. Până în prezent, trei deputați ai Partidului Socialiștilor au anunțat că părăsesc atât fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, cât și PSRM, și că devin deputați independenți. Gaik Vartanean a aderat la Partidul Mișcarea Alternativă Națională al fostului său coleg de partid, Ion Ceban, primar al municipiului Chișinău. Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, care a fost și membră a Comitetului executiv politic al PSRM, au ales să adere la o altă structură extra-parlamentară – Mișcarea Pentru Popor, creată inclusiv de Partidul politic Șor, care are cea mai mică fracțiune în actualul legislativ.
Experții Promo-LEX fac comparație cu alte legislaturi. De exemplu, în Legislatura a X-a (2019-2021) 21 de deputați au migrat la alte partide sau au devenit neafiliați. În Legislatura a IX-a (2014-2018), supranumit și cel mai traseist din istoria Republicii Moldova, au fost înregistrate 72 de migrații a 40 de deputați, iar în cel de Legislatura a VIII-a (2010-2014) au avut loc 24 de migrații a 23 de deputați.
În actuala legislatură, traseismul nu este deocamdată atât de răspândit încât să poată produce eventuale consecințe mai grave asupra raportului de forțe în Parlament sau asupra funcționalității instituționale, în general. Totuși, părăsirea fracțiunii, fie și de către un număr redus de deputați, poate avea efecte asupra fracțiunii care devine mai puțin influentă, inclusiv în organele parlamentare, dar și asupra situației și statutului deputaților vizați care își pot pierde locurile în comisiile parlamentare sau în delegațiile internaționale, iar în unele state sunt lipsiți și de unele privilegii de reprezentare, inclusiv indemnizații.
„Analizând fenomenul traseismului în Republica Moldova, constatăm că migrația politică a parlamentarilor este deseori asociată cu oportunismul și coruperea politică, mai curând, decât cu alte circumstanțe, cum ar fi cele ideologice (dezacordul cu linia partidului sau cu liderul acestuia) sau excluderea din fracțiune ca măsură disciplinară. Respectiv, considerăm că este de datoria morală a deputaților care schimbă o fracțiune din parlament pe alta să prezinte explicații și argumente comprehensive. Iar organele de drept ar urma să examineze în mod eficient orice suspiciune de corupere politică a deputaților, astfel încât încrederea cetățenilor în reprezentativitatea Parlamentului să fie restabilită”, se arată într-un comunicat de presă al asociației.
Cât despre mandatul imperativ, propus anterior, experții susțin că încuviințarea acestuia nu este nici pe departe o soluție pentru că limitează enorm funcția legislativă. Este incompatibil cu democrația, reduce la zero independența deputaților, libertatea lor în exercitarea mandatului și misiunea lor de a fi în serviciul poporului, dar nu de a reprezenta interese particulare.
Promo-LEX precizează că, dacă numărul deputaților care părăsesc fracțiunile va crește semnificativ, este recomandat ca Parlamentul să examineze posibilitatea includerii unor măsuri suplimentare de descurajare a acțiunilor de traseism. Un exemplu fi privarea de indemnizații, participarea în comisiile parlamentare sau reprezentarea în delegații internaționale.
