Dar cine-s judecătorii? Experții IPN

Comisia de anchetă pentru elucidarea acuzațiilor de imixtiune din partea Fundației „Otwarty Dialog” a făcut publice o parte din întrebările la care trebuia să răspundă în cadrul audierilor lidera PAS, Maia Sandu, și liderul PPPDA, Andrei Năstase, care au refuzat să se prezinte la discuții. Membrii Comisiei au avut o ședință în seara de 14 noiembrie 2018, după care președintele Comisiei parlamentare, Igor Vremea, a enumerat întrebările care nu erau confidențiale și la care membrii Comisiei nu au primit răspuns.

Citind întrebările desecretizate de președintele comisiei, Igor Vremea, la care urmau să răspundă liderii opoziției, în primul rând, ne putem doar întrista că audierile nu au fost publice. Am ratat un spectacol, pur și simplu, extraordinar. În al doilea rând, trebuie să constatăm că există și partea bună a acestei istorii – întrebările comisiei! Ele reprezintă cea mai fidelă imagine a ceea ce este astăzi Republica Moldova. Conținutul, formulările, silogismele, inferențele etc., utilizate de-a valma la întocmirea întrebărilor, reprezintă o capodoperă a comisiei de anchetă, ceva inedit. Interogații, pur și simplu, nu putea sa evite să se acuze răspunzând la acele întrebări. E adevărat, ei aveau alternativa – să pară naivi sau complici la cele incriminate. Dar cel mai mare afront, anchetatorii parlamentari l-au adus Parlamentului European. Ei, practic, l-au stigmatizat ca fiind naiv, adoptând decizii sub influența unor agenți ai războiului hibrid. De aceea, întrebările anchetatorilor  urmează a fi traduse în limbile de circulație internațională și vehiculate peste tot unde există interes pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova.

Al treilea lucru important se referă la inițiatorii acestui proces și membrii acestei comisii. Este important să ne reamintim că inițiatorii anchetei  sunt cinci deputați ex-comuniști convertiți peste noapte în democrați. Din această perspectivă ar fi extrem de interesant ca unii dintre ei – președintele comisiei, Igor Vremea, și Artur Reșetnicov, aleși deputați pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), să răspundă la una dintre propriile întrebări, care-i vizează în mod direct. De exemplu, când au aflat domnii Igor Vremea și Artur Reșetnicov că serviciile speciale ale Federației Ruse desfășoară un război hibrid pe teritoriul Republicii Moldova? Doar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 ei au primit mandate de deputat pentru demararea imediată a negocierilor cu Rusia și restabilirea relațiilor de parteneriat! Mai mult, PCRM la fel ca și PSRM, a promis: Organizarea unui referendum național pe marginea problemelor integraționiste ale Republicii Moldova. Pentru asta au mandat de deputat domnii Vremea și Reșetnicov! Oare nu știau domnii anchetatori că Rusia introdusese embargourile împotriva Republicii Moldova încă din 2013, iar deja la 17 martie 2014, după așa-zisul referendum din Crimeea, atât SUA cât și UE au decis introducerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse? Acum, ce preferă domnii Vremea și Reșetnicov –  să fie considerați niște naivi sau complici ai războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei, Ucrainei etc.? Și membrii comisiei de anchetă din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar avea de răspuns la câteva întrebări. Dacă îi întreabă pe reprezentanții opoziției despre războiul hibrid al Rusiei din Moldova, deci, recunosc că acesta există? Dacă recunosc acest război, de ce îndeamnă la aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică? Nu sunt ei complici ai Rusiei și, deci, trebuie condamnați pentru trădare?      

Dacă s-ar face referințe la surse media, așa cum fac anchetatorii noștri referințe la astfel de surse, inclusiv, wikipedia, n-ar dori anchetatorii respectivi să confirme sau sa infirme că metamorfozarea lor subită din comuniști eurasiatici în democrați pro-europeni a fost plătită copios? Doar se spune că ea a fost coordonată la pachet în ziua de 21 decembrie 2015, iar colegii lor parlamentari, care nu s-au convertit, au făcut declarații publice, în acest sens, precum și sumele propuse! 

În pofida ratării spectacolului, oricum trebuie să salutăm demersul comisiei de anchetă. Ea ne face o sugestie – să recitim cele două volume extraordinare ale lui Juan Antonio Llorente „Istoria Inchiziției spaniole”. Asta pentru a înțelege degradarea la care au ajuns anchetatorii noștri în comparație cu părinții lor spirituali. Inchizitorii, cel puțin, și-au elaborat foarte minuțios noțiunile cu care operau, precum și procedurile pe care le aplicau, iar omenirea le datorează, în mare parte, elaborarea minuțioasă a procedurilor penale. În această lumină, anchetatorii noștri parlamentari ne apar ca niște banali epigoni. De aceea, e mare păcat că nu au acceptat ca interogatoriul lor să fie public. Ah!

Experții IPN