Soroca invită la Festivalul Mărului

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național al Mărului se va desfășura pe 1 octombrie în preajma Cetății Soroca. Tradițional, alaiul pornește din fața Consiliului raional și merge spre cetate, unde au loc evenimentele festive şi cultural-artistice.

Solicitat de IPN, Veaceslav Rusnac, președinte al raionului Soroca, a menționat că participanții la festival se adună în fața Consiliului raional, în Piața Libertății, și se deplasează organizat în rânduri, cu fanfare. În fața coloanei este administrația publică locală. Cetatea Soroca este o carte de vizită atât a municipiului, cât și a raionului. La momentul actual se desfășoară lucrări de renovare a cetății în cadrul unui proiect transfrontalier. Acesta este pe ultima sută de metri.

Programul Festivalului cuprinde un târg al produselor agricole și al lucrărilor meșterilor populari. Vor fi prezente 27 de gospodării țărănești împreună cu primării, producători de mere, 64 de agenți economici și peste 50 de meșteri populari. Evenimentul începe la ora 9.00  și va dura până la 15.30.

La festivalul va evolua ansamblul etnofolcloric „Plăieșii”, ansamblurile din raion și de la Palatul de Cultură. Band Orchestra Consiliului Raional Soroca va susține și un recital muzical.

Președintele raionului Soroca a precizat ca prin acest eveniment sunt promovați producători autohtoni de mere, agenții economici care cultivă material săditor pomicol și agenți economici care au tehnologii moderne de prelucrare a mărului.

În intervalul de timp iunie 2022 – mai 2023, producătorii din Moldova au exportat în total 12807 tone de mere în Uniunea Europeană. În luna iunie anul curent Parlamentul European a votat pentru prelungirea cu un an a măsurii de liberalizare a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astfel, încă un an producătorii din Moldova vor exporta pe piață europeană mere, prune, struguri și alte produse agricole moldovenești fără taxe vamale și restricții cantitative.

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Soroca invită la Festivalul Mărului

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național al Mărului se va desfășura pe 1 octombrie în preajma Cetății Soroca. Tradițional, alaiul pornește din fața Consiliului raional și merge spre cetate, unde au loc evenimentele festive şi cultural-artistice.

Solicitat de IPN, Veaceslav Rusnac, președinte al raionului Soroca, a menționat că participanții la festival se adună în fața Consiliului raional, în Piața Libertății, și se deplasează organizat în rânduri, cu fanfare. În fața coloanei este administrația publică locală. Cetatea Soroca este o carte de vizită atât a municipiului, cât și a raionului. La momentul actual se desfășoară lucrări de renovare a cetății în cadrul unui proiect transfrontalier. Acesta este pe ultima sută de metri.

Programul Festivalului cuprinde un târg al produselor agricole și al lucrărilor meșterilor populari. Vor fi prezente 27 de gospodării țărănești împreună cu primării, producători de mere, 64 de agenți economici și peste 50 de meșteri populari. Evenimentul începe la ora 9.00  și va dura până la 15.30.

La festivalul va evolua ansamblul etnofolcloric „Plăieșii”, ansamblurile din raion și de la Palatul de Cultură. Band Orchestra Consiliului Raional Soroca va susține și un recital muzical.

Președintele raionului Soroca a precizat ca prin acest eveniment sunt promovați producători autohtoni de mere, agenții economici care cultivă material săditor pomicol și agenți economici care au tehnologii moderne de prelucrare a mărului.

În intervalul de timp iunie 2022 – mai 2023, producătorii din Moldova au exportat în total 12807 tone de mere în Uniunea Europeană. În luna iunie anul curent Parlamentul European a votat pentru prelungirea cu un an a măsurii de liberalizare a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astfel, încă un an producătorii din Moldova vor exporta pe piață europeană mere, prune, struguri și alte produse agricole moldovenești fără taxe vamale și restricții cantitative.

Stimulentele financiare oferite de stat au devenit principalul factor care a determinat mai multe localități să accepte procesul de amalgamare voluntară, considerat primul pas în reforma APL. Declarația aparține expertului Centrului de Politici și Reforme, Dan Nicorici, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare – de la voluntar la normativ”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, în condițiile în care sute de primării se confruntă cu resurse financiare limitate și cu o capacitate administrativă redusă, sprijinul financiar promis de Guvern a încurajat autoritățile locale să opteze pentru comasare.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme pe care reforma încearcă să le soluționeze este gradul ridicat de fragmentare a administrației publice locale, unde majoritatea primăriilor administrează comunități mici.

„Administrația publică locală este foarte fragmentată. Avem 892 de primării, dintre care peste 700 au o populație de sub 3 mii de locuitori. Acest număr este mult sub media Uniunii Europene”, a explicat directorul de programe al Centrului de Politici și Reforme.

Potrivit lui, actualul context politic reprezintă o oportunitate pentru implementarea reformei. „Suntem în primul an de după alegeri și acum este o fereastră de oportunitate când reforma poate fi făcută, ca ulterior să fie organizate alegerile locale. Un alt argument în favoarea reformei este partea financiară. Capacitatea administrativă a autorităților este mult sub minimul necesar. APL-urile au foarte puțini angajați care nu-și pot acoperi propriile cheltuieli. Prin această reformă Guvernul vine să susțină primăriile mici”, a mai spus Dan Nicorici.

Referindu-se la primele clustere de primării care s-au amalgamat voluntar, expertul a precizat că sprijinul financiar promis de autorități a fost factorul decisiv care a convins localitățile să se asocieze. Totodată, el consideră că experiența acestor comunități va servi drept reper pentru evaluarea rezultatelor reformei și pentru ajustarea modelelor de organizare administrativă.

„Primăriilor care s-au amalgamat voluntar li s-au promis stimulente financiare, iar acesta a fost principalul motor al amalgamării. Avem două clustere care s-au amalgamat deja: e vorba de Leova și Călinești, ele reprezintă studii de caz pentru multe analize”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025