Interpreți de semne sunt puțini, dar suficienți pentru a participa la ședințe de judecată

În Republica Moldova sunt 17 interpreți mimico-gestuali autorizați. Chiar dacă sunt puțini la număr, Ala Bargan, specialist de la Asociația Surzilor, crede că este posibil să se asigure participarea lor la toate ședințele de judecată unde se cere. Instanța trebuie să facă o solicitare în acest sens cu două săptămâni înainte de ședință.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Ala Bargan a spus că, pentru a citi un document juridic și a-l înțelege, persoanele cu surditate trebuie neapărat să fie asistate de un interpret de semne, lucru care nu se întâmplă de fiecare dată, iar ca rezultat le sunt încălcate drepturile. Când persoanele cu surditate semnează un document sunt „un fel de copii care cred în justiție”, spune specialista. „Nu sunt persoane analfabete, doar că au mediul lor, comunică între ei, folosesc limbajul lor de semne și, cu timpul, sensul cuvântului scris se uită. Avem foarte multe cazuri când persoanele ajung în judecată fără să conștientizeze pentru ce, nu știu motivul. Dacă polițistul le-a dat un document, ei cred că trebuie să-l semneze, ei cred în justiție, în stat liber”, a spus Ala Bargan.

Vitalie Meșter, directorul executiv al Centrului de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități, spune că implicarea interpretului mimico-gestual în asigurarea incluziunii sociale a persoanelor cu surditate este o necesitate, un drept garantat de lege, și nicidecum un moft. Unei persoane care nu cunoaște limba în care se desfășoară ședința de judecată trebuie să-i fie asigurat un interpret din oficiu. La fel e și în cazul persoanelor cu surditate, care trebuie asistate de interpret mimico-gestual. În realitate nu de fiecare dată se întâmplă acest lucru, a menționat Vitalie Meșter.

Multe persoane cu dizabilități nu-și cunosc drepturile și nu știu că pot să ceară un interpret, iar ca rezultat se pomenesc în situații dificile. În conferință a fost prezentat cazul unei locuitoare a municipiului Chișinău, Vera Cebotari, care comunică exclusiv în limbajul semnelor și care nu a putut să-și susțină cauza în fața instanței de judecată pe motiv că nu i s-a asigurat un interpret la nicio etapă a procesului, iar ca rezultat riscă să-și piardă locuința. Totul a început cu semnarea unor documente conținutul cărora Vera Cebotari nu l-a înțeles foarte bine. La etapa avizării notariale, văzând că femeia nu aude, notarul, deși trebuia să solicite prezența unui interpret autorizat, pentru a exclude orice conflict de interese sau abuz de drept, nu a făcut-o, acceptând să fie intermediar în comunicare persoana care avea procură pentru a pune apartamentul în gaj și care cunoștea limbajul semnelor. Femeia s-a pomenit în ultimă instanță cu executorul judecătoresc la ușă, care i-a cerut să părăsească apartamentul în care locuia, cu scopul de a-l scoate la vânzare pentru stingerea unei datorii.

Avocatul Alexandru Cebănaș spune că din 2014 există o decizie definitivă și irevocabilă prin care femeia este deposedată de apartament. Au fost depuse mai multe cereri în diferite instanțe, inclusiv la Procuratură, pentru a documenta legalitatea actorilor implicați în acest caz. La fel, s-a depus o cerere de revizuire hotărârii din 2014 pentru a solicita instanței repunerea femeii în drepturi. Instanța de fond a respins cererea, iar acum urmează Curtea de Apel să se expună.

Anual, 300-400 de persoane cu dizabilități solicită servicii de asistență juridică.

  • ala bargan despre necesitatea interpretului persoanelorcu dizabilitate de auz.mp3
  •     0

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.