ONG-urile cer parlamentarilor să-şi onoreze angajamentele restante

Un grup de organizaţii ale societăţii civile fac apel către parlamentari să-şi onoreze angajamentele restante, până la sfârşit de mandat. Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii ONG-urilor au enumerat 7 proiecte de legi, spunând că adoptarea acestora este neîntemeiat tergiversată de către deputaţi. Iniţiatorii au numit acţiunea: „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele 7 priorităţi”.

Unul dintre proiectele restante menţionate se referă la stabilirea unei cote de participare a femeilor la alegeri. Secretarul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte, Nicolae Panfil, a menţionat că politicienii vor fi taxaţi dur dacă Parlamentul nu va vota în lectură finală acest proiect. „Ar fi bine dacă acest proiect va fi votat în aşa fel încât partidele să fie obligate să ţină cont de aceste cote la formarea listelor electorale. Este important să fie adoptat acum acest proiect pentru că de acest scrutin (din 30 noiembrie, n.r.) va depinde cei patru ani de guvernare”, a mai spus Nicolae Panfil.

Un alt proiect menţionat ţine de transparenţa finanţării partidelor politice. Nicolae Panfil a spus că acest proiect de lege este crucial pentru desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte în Republica Moldova şi va garanta o viaţă mai bună în următorii patru ani. Este important ca proiectul să fie votat în lectură finală înainte de startul campaniei electorale.  „Noi observăm o mulţime de activităţi cu caracter politic, dar care nu vor fi raportate de către partide dacă aceste prevederi nu vor fi aprobate”, a menţionat Nicolae Panfil.

Cel de-al treilea proiect de lege restant se referă la elaborarea mecanismelor necesare pentru funcţionarea Legii privind consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile, cunoscută ca şi legea 2%. În lipsa acestor mecanisme, organizaţiile neguvernamentale nu pot beneficia la modul real de susţinerea oferită de către cetăţeni. Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a spus că implementarea acestei legi va permite organizaţiilor neguvernamentale să beneficieze de mai multă finanţare în realizarea activităţilor statutare. În practică, mecanismul de implementarea cere ca autorităţile responsabile să elaboreze formulare care ar permite contribuabilului să susţină organizaţiile neguvernamentale.

La aceeaşi conferinţă, preşedintele Consiliul Naţional pentru Participare (CNP), Sergiu Ostaf, a menţionat despre un alt proiect important, care ar trebui să fie votat în lectura a doua – transparenţa proprietăţii mass-media. Sergiu Ostaf a spus că este important pentru fiecare cetăţean să cunoască cine sunt proprietarii instituţiilor mass-media. „Este important să cunoaştem cine sunt acei actori care deţin monopol sau poziţii dominante în acest domeniu. Cine controlează mass-media. Trebuie să cunoaştem cine încearcă să incluzioneze opinia noastră”, a menţionat Sergiu Ostaf.

Încă un proiect restant vizează controlul tutunului. Vicepreşedintele Consiliul Naţional al ONG-urilor din Republica Moldova, Ghenadie Ţurcanu, a menţionat că acest pachet de legi riscă să nu fie votat în lectură finală  întrucât industria tutunului, care este cel mai mare oponent al reglementărilor promovate de către documentul în cauză, găseşte lobby-işti în rândul miniştrilor şi al deputaţilor, care vin cu amendamente ce nu îmbunătăţesc deloc legea. Dimpotrivă, amendamentele fac excepţii în favoarea celor din industria tutunului, adică lasă o fereastră deschisă acestor persoane.

Din lista celor 7 angajamente nerealizate face parte şi proiectul privind  privatizarea bunurilor publice. Reprezentanţii ONG-urilor au menţionat că lipsa de transparenţă prejudiciază interesul public şi creează suspiciuni de coruptibilitate. Cel mai bun mecanism ar fi existenţa unui protal informaţional, cu date pentru fiecare proiect de privatizare, de la momentul supunerii obiectului privatizării până la momentul privatizării acestuia. Actualmente se cunoaşte doar lista obiectelor supuse privatizării, nu şi situaţia fiecărui obiectiv în parte.

Modificarea Legii privind promovarea integrităţii în sectorul public încheie lista angajamentelor rerealizate. Preşedintele Alianţei Anticorupţie, Olga Bîtcă, a specificat că, deşi proiectul a fost de două ori pe ordinea de zi a şedinţelor Guvernului, aşa şi nu a fost avizat. Proiectul propune noţiunea de „conflict de interese” cu referire la activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. De asemenea, în proiect se propune ca sub incidenţa acestei legi să cadă un spectru mai larg de persoane din categoriile sensibile la coruptibilitate, precum cea a judecătorilor. „Este important ca aceste prevederi să fie adoptate şi testările care se fac actualmente să aibă loc şi în privinţa sectoarelor şi categoriilor de agenţi care manifestă un risc mai înalt al coruptibilităţii”, a spus Olga Bîtcă.

Acţiunea „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele şapte priorităţi”, în cadrul căreia sunt făcute 7 apeluri către guvernare, este anunţată de către CNP, Consiliul ONG, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa Anticorupţie, Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciu Public.