Scrisoare deschisă Ministerul Mediului RM, domnului Şalari şi Parlamentul RM, comisia Administraţiei publice, a mediului înconjurător şi Dezvoltare Regională, preşedintelui doamnei Ivanova

 

Scrisoare deschisă

Ministerul Mediului RM, domnului Şalari

Parlamentul RM, comisia Administraţiei publice, a mediului înconjurător şi Dezvoltare Regională, preşedintelui doamnei Ivanova

Din numele pescarilor-sportivi, pescarilor-amatori şi a familiilor lor, de asemenea din numele comunităţii ştiinţifice şi ecologice a Republicii Moldova vă atragem atenţia asupra stării cumplite a suprafeţelor apelor de pe teritoriul statului, în deosebi asupra stării căii principale acvatice a ţării – râul Nistru.

Ca rezultat al unei atitudini de imprudenţă şi de practică agresivă faţă de resursele noastre acvatice biologice a scăzut drastic şi reproducerea de mai mult de 30 specii de peşti. Şi mai valoroase specii de peşti cum ar fi morunul, nisetrul, sturionul în genere sunt pe cale de dispariţie. Dacă  nu se vor lua măsuri urgente, resursele piscicole naturale vor fi epuizate, iar copiii şi nepoţii noştri vor fi lipsiţi de tipul de sport şi odihnă accesibil şi disponibil în toată lumea– pescuitul.

Suntem convinşi, că unul dintre aceste motive este cooperarea slabă cu Ucraina privind conservarea ecosistemului fluviului Nistru şi a resurselor piscicole.

Un alt motiv, nu mai puţin important – braconajul prosper în Republica Moldova. Detaşamentul  inspectorilor piscicoli este mic şi echipat insuficient, 16 persoane cu tot entuziasmul şi profesionismul lor nu sunt în stare să controleze 23,67 mii de hectare de suprafaţă acvatică, care este sub responsabilitatea inspectorilor piscicoli.

Braconierii îşi fac de cap pe tot parcursul anului, dar pe parcursul perioadei de reproducere lăcomia lor atinge apogeul. Râul Nistru este “presărat” cu plase, iar pe maluri, unde se află aşezările omeneşti, este literalmente blocat în lungime şi în lăţime.  Peştele, care râvneşte să ajungă la bancurile de nisip, nu are nici o şansă ca să ajungă la stuf şi iarbă pentru a depune icre. La jefuirea râului sunt implicaţi chiar şi copiii! Administraţia locală îi tolerează pe bracionieri, iar unii reprezentanţi ai organelor judiciare participă personal la săvârşirea acestei crime. Sigur, inspectorii piscicoli îi prind pe mulţi dintre braconieri, completează ordine cu privire la faptele acestora şi îndreaptă actele la judecată. Însă, judecătorii noştri plini de compasiune, se mărginesc de cele mai multe ori la o pedeapsă minimă, iar în cazurile de mijlocire mare, justifică criminalii şi chiar le întorc armele lor de piescuit de braconaj!

- Există o nevoie urgentă de a schimba legea generală cu privire la stocul de peşte şi produse pescăreşti. El nu respectă realităţile moderne, şi în funcţie de aspiraţiile noastre europene, este neactual. Desigur, aceasta nu este un lucru de moment, dar în unele articole (inclusiv apropierea sezonului de reproducere), acum are nevoie urgentă să fie modificată.

Aşadar, în scopul de a conserva bioresursele acvatice, posibilitatea unei recreeri active semnificative şi a unei educaţii sportive a tineretului, propunem şi cerem de a se lua următoarele măsuri:

1. De a intensifica cooperarea cu Ucraina cu privire la conservarea ecosistemelor acvatice şi a resurselor piscicole ale Nistrului la nivelul Ministerului Naturii şi serviciilor în domeniul pescuitului. Cooperarea trebuie să includă semnarea acordului cu privire la resursele piscicole cu repartizarea cotelor şi măsurile coordonate de protecţie şi restabilire a resurselor piscicole. 

2. De a interzice importarea plaselor de braconaj şi vânzarea deschisă a tuturor tipurilor de plase. Plasele pentru pescuit să fie vândute doar în magazinele de specialitate şi numai la prezentarea unor permise speciale şi licenţe eliberate de către Inspecţia Piscicolă de Stat. Pe lângă aceasta, de a obliga vânzătorii să noteze fiecare caz de vânzare a plaselor în registre speciale. O astfel de lege operează în Ucraina, România, Belorusia, nemaivorbind despre Uniunea Europeană.

3.De a înăspri sancţiunile pentru braconieri: de a mări amenzile şi de a introduce răspunderea penală pentru încălcările legii deosebit de grave (în primul rând acest lucru priveşte braconierii cu undiţe electrice şi braconierii ce folosesc unelte agăţătoare). De a-i lipsi de licenţă pentru activitate comercială pe acei care vor încălca legea cu privire la importul şi vânzarea plaselor. (Aceste măsuri sunt efective în România şi Ucraina).  

4. De a mări numărul de inspectori de stat, de a îmbunătăţi furnizarea lor cu combustibil pentru bărcile cu motor, de a stabili o creştere de 30 la sută a salariilor (ca şi la angajaţii vamali,la  inspecţia financiară, cu atât mai mult că serviciul inspectorului reprezintă un risc pentru viaţă), posibilitatea de a primi premii pentru capturarea braconierilor foarte agresivi (cei cu undiţe electrice, cu ostii şi cu plase cu o cantitate mare de peşte capturat, în special în decursul perioadei de reproducere a peştelui). Ar fi bine ca inspectorul să fie cointeresat să prindă anume aceşti infractori, şi nu să-l pândească pe pescarul cu undiţă.

5. De a permite Inspecţiei Piscicole de Stat de a chema în ajutor inspectori publici din rândurile pescarilor sportivi şi amatorilor, care ar putea ajuta la combaterea braconajului în timpul interdicţiei pescuitului pe perioada de reproducere a peştilor şi nu numai. (Conform controlurilor comune realizate anul trecut, aceasta este o măsură destul de eficientă).

6. De a-i obliga pe pescarii angajaţi în sectorul pescuitului comercial să instaleze în sectorul amplasării plaselor geamanduri speciale, după care se poate de determinat predestinarea acestora. Iar pe linia malului de instalat semnale (coloane din beton armat sau semne de alt caracter), care ar indica graniţele pescuitului comercial.  

7. De a le permite pescarilor sportivi şi pescarilor amatori, deţinătorilor unui bilet anual contraplătit al Ministerului Mediului, în decursul sezonului de reproducere a peştelui, de a prinde peşte la un singur cârlig, în locurile ce se află la distanţă de la locurile de reproducere a peştelui.  (Această măsură a fost introdusă în Ucraina, Rusia. Ea şi-a dovedit corectitudinea, pentru că prezenţa unui pescar amator pe suprafaţa acvatică serveşte drept factor de descurajare a braconierului. Apropo, un astfel de exemplu nu trebuie căutat departe – Societatea moldovenească a vânătorilor şi pescarilor permite membrilor săi să pescuiască pe teritoriul bazinelor sale acvatice la două cârlige). În caz de încălcare repetată a acestei reguli, în afară de sancţiunile de amendă, pescarul să fie lipsit de biletul anual.

8. De a optimiza termenii de interdiţie a pescuitului pe perioada de reproducere a peştelui cu diferenţierea în conformitate cu speciile de peşte, coordonând respectarea interdicţiei cu ţările din vecinătate – Ucraina şi România. ( Termenii curenţi s-au învechit deja, în afară de aceasta, ei se deosebesc de termenii ce sunt stabiliţi în Ucraina şi România).

9.  De a amâna subpunctul „j” din Art. 40 alineatul (1), punctul 1) al „Legii Nr. 149 din 08.06.2006 „Cu privire la fondul piscicol, pescuit şi acvacultură”, în care, în anul 2006 autorităţile au atribuit, pentru a-şi satisface dorinţele, (fără consimţământul oamenilor de ştiinţă) la rezervele naturale prezente, o porţiune din râul Nistru, în amonte de la cursul râului, de la barajul Centralei Hidroelectrice din Dubăsari până la marca „kilometrul 380”. Astfel, acest segment al râului de mai mulţi kilometri a devenit un tabu pentru pescuitul sportiv şi pentru amatori, dar comfortabil pentru odihna la reşedinţele de vară a nomenclaturii de partid şi de stat.  Dar, în primul rând, lipsa supravegherii din partea societăţii pescarilor face din acest acvatoriu o pradă uşoară pentru braconieri.  Şi în al doilea rând, pe malul acestui segment al rezervorului acvatic se află multe baze de recreere unde, majoritatea cetăţenilor noştri şi vin pentru a se recreea activ cu undiţa în mâină.Districtul în care există acolo fântâni  de iernat, este de ajuns pur şi simplu să fie reglementată perioada de hibernare).

10. Complet de a interzice extragerea  nisipului din adîncurile Nistrului, deoarece cauzează mare rău pentru sănătatea râurilor.

11. De a elabora un act normativ care ar reglamenta normele vânătorii subacvatice pe teritoriul suprafeţelor acvatice ale Republicii Moldova.

Stimaţi domni funcţionari şi reprezentanţi aleşi ai poporului! Vă îndemnăm să nu amânaţi. Primăvara, şi, astfel, perioada de reproducere a peştelui nu sunt departe. Este nevoie de a înfăptui urgent modificări în Codul Apelor şi în Legea cu privire la Fondul piscicol, pescuit şi acvacultură.

Desigur, nu va fi pe puterile noastre de a întoarce râurilor noastre puterea de demult (iar 60 de ani în urmă în Moldova îşi dezvoltau activitatea uzinele piscicole,  la fiecare dintre acestea era câte un atelier pentru producţia de caviar, în Nistru intrau morunul, nisetrul, sturionul). Pentru a realiza acest lucru, ar fi trebuit de încetat activitatea centralei hidroelectrice pe râu. Dar, este în puterea noastră de a opri jefuirea adâncimilor acvatice şi de a da posibilitate râurilor mari şi mici ale Moldovei să-şi recapete treptat numărul speciilor de peşte rămas.

Domnilor Deputaţi! Rugăm ca această scrisoare să fie considerată drept o instrucţiune din partea alegătorilor şi contribuabililor.

Domnul Şalaru şi alţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului! Rugăm ca această scrisoare-cerere, să fie luată drept bază în decursul elaborării amendamentelor şi modificărilor la legea corespunzătoare.

Domnilor reprezentanţi ai puterii legislative şi executive! Aşteptăm comentarii de la Dumneavoastră, în termenii stabiliţi de Legea cu privire la petiţii (în decurs de 10 zile), la scrisoarea noastră.  Reprezentanţii noştri sunt gata de a se întâlni cu Dumneavoastră pentru o conversaţie mai detaliată şi constructivă pe tema dată.

Cu toate acestea Vă avertizăm: în caz de ignorare sau negare a acestei scrisori, precum şi refuzul de a lua măsurile evidenţiate sau amânarea lor pentru altă dată, comunitatea piscicolă şi ecologică îşi rezervează dreptul de a lua măsuri legale de protest şi luptă, inclusiv un apel către instituţiile internaţionale, pichetări, demonstraţii şi alte forme de protest.

Semnăturile liderilor următoarelor structuri:

 

Din numele a mai mult de 300 persoane — administraţia forumului „RYBALKA.MD»   (http://rybalka.md/forum/28-303-1)  Nicolai Botezat  

Societatea Vânătorilor şi a pescarilor RM

Asociaţia Ecologică Internaţională "ECO-Tiras" (I.Trombitskii)

"Acuacultura Moldovei” (G.Churbet)

Universitatea zoologică АN RM (M.Usatyi)

Revista "АиФ-Молдова" /”AiF- Moldova” (V.Balan)

Revista "КП в Молдове" / „KP in Moldova” (S.Ciuricov)

Revista "Труд" / „Trud-7” Moldova (T.Cropantseva)

ОО “Pomul vetsii” (V.Andreiciuc)

 

 

IPN LIVE