Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Moldovei. Dezbatere IPN

Republica Moldova este o țară mică, ușor influențabilă de relațiile sale cu lumea din afară, în special cu partenerii mai importanți, cărora li se mai spune „parteneri de dezvoltare” sau „parteneri strategici”. În mod firesc, Moldova depinde mult și de relațiile dintre acești parteneri. Cum și dacă deteriorarea relațiilor dintre acești parteneri, ca în cazul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, afectează relațiile Republicii Moldova, au discutat invitații dezbaterii publice: „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, consideră că, la fel ca și relațiile Uniunii Europene cu alte state și organizații internaționale, relațiile cu Rusia sunt gestionate de câțiva actori. Principiala instituție-platformă este Consiliul Afacerilor Externe al UE. Alături de acesta, în politica externă a UE mai participă și înaltul reprezentant al politicii externe și de securitate al UE, care în prezent este Joseph Borrell, ajutat de către Serviciul European pentru Acțiune Externă. Consiliul Afacerilor Externe, în mod tradițional, conform prevederilor aquisului european trebuie să asigure o politică externă cât mai unitară, eficientă și consistentă. Consiliul Afacerilor Externe care este reprezentat de miniștrii din guvernele naționale ale celor 27 state membre, trebuie să ia în considerare ce le spun șefii statelor care se reunesc în cadrul Consiliului European – o altă instituție europeană în cadrul UE. „În această configurație trebuie să navigheze domnul Borell, care după cum am văzut noi, la Moscova, nu s-a descurcat conform așteptărilor”, a adăugat Dionis Cenușa.

Pentru a înțelege în ce constă relațiile UE cu Rusia, susține politologul, e necesar să se facă referință la unicul acord bilateral care există între cele două părți și care este: Acordul pentru parteneriat și cooperare care datează din 1997. În opinia sa, acel document a fost un fel de inspirație pentru alte documente semnate între UE și alte state sovietice. Alte acorduri cu efecte juridice nu s-au semnat între părți. Din 1997 încoace, acest Acord, a fost reînnoit, în special după 2007, anual, și acum, această relație dintre UE și Rusia este cumva construită pe acel document, dar și alte înțelegeri bilaterale sectoriale care au fost dezvoltate pe parcurs. Acestea sunt în domeniul energetic, în special, dar și în alte domenii legate de gestionarea migrației, administrarea frontierelor, inclusiv dosare internaționale. În opinia sa, este o relație complexă, care acum e testată de noile considerații legate de politica internă din Federația Rusă.

De asemenea, spune Dionis Cenușa, Uniunea Europeană a inclus, ca unul din principiile de bază în relațiile dintre cele două părți, începând din 2014, și relația pe care UE o dezvoltă cu statele vecine ale Rusiei și ale UE. „De aceea, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este important pentru Uniunea Europeană atunci când discută cu Federația Rusă și, totodată, ceea ce face Federația Rusă, în raport cu Republica Moldova și alte state din Parteneriatul Estic, influențează, sau poate determina anumite acțiuni din partea Bruxelles-ului”, a spus expertul.

Dorina Baltag, cercetătoare în politica externă și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra, a declarat că, în calitate de cetățean al Republicii Moldova care locuiește peste hotare, „resimte tensiunile dintre UE și Federația Rusă în funcție de care este relația statului în care te afli cu Federația Rusă”. Dânsa spune că lucrează în Londra, dar trăiește la Haga, Olanda și cel mai mult tensiunile respective s-au resimțit în perioada crizei din Ucraina. Atunci s-a discutat mult la capitolul relația cetățeanului olandez cu Federația Rusă, oamenii și-au revizuit percepțiile, dar și stilul de a călători, dar și a procura anumite produse din Federația Rusă.

Dorina Baltag crede că este important ca cetățeanul Republicii Moldova să înțeleagă aceste tensiuni. „Pentru că, dacă poziția cetățeanului este că modernizarea țării ar trebui să urmeze un model european, este important de a înțelege ce se întâmplă în plan geopolitic, care sunt implicațiile economice, care sunt relațiile partidelor moldovenești atât cu UE, cât și cu Federația Rusă. Există acea masă critică în acest domeniu, iar diaspora reprezintă masa critică și cei din diasporă devin un actor de dezvoltare pentru țara de origine”, a spus Dorina Baltag.

Victor Chirilă, director executiv la Asociația pentru Politică Externă, este de părere că cetățenii din diasporă, sunt în egală măsură îngrijorați de tensionarea relațiilor dintre UE și Rusia pentru că își dau seama că impactul asupra economiei, securității Republicii Moldova va fi unul negativ. De aceea, ei în egală măsură sunt interesați ca relațiile dintre acești doi actori importanți pentru Republica Moldova să fie stabile, previzibile, așa ca Republica Moldova să se poată dezvolta pe ambele dimensiuni: estice și vestice.

În opinia sa, tensionarea relațiilor dintre UE și Rusia nu sunt recente. „Ele nu au început odată cu anexarea Crimeii și agresarea Ucrainei de către Rusia, ocupând anumite teritorii. Tensionarea relațiilor a început în momentul în care a devenit clar că Republica Moldova, Georgia, Ucraina vor semna acordurile de asociere cu Uniunea Europeană. Acorduri care sunt destul de importante pentru aceste țări, pentru dezvoltarea economică, socială și politică a acestor țări. Dar pentru Rusia aceste acorduri au fost văzute ca o ingerință a UE în spațiul său de influență, din așa-zisa vecinătate apropiată. Valorile pe care le promovează UE prin intermediul acestor acorduri, sunt în contradicție cu viziunea geopolitică a Federației Ruse. Mai mult decât atât, aceste acorduri creează un spațiu de valori diferit de cel pe care Federația Rusă și regimul lui Vladimir Putin în general ar dori să-l creeze atât în Rusia, cât și în vecinătatea apropiată”, a spus Victor Chirilă.

„De aceea tensionarea relațiilor s-a început în 2012-2013 și a culminat cu anexarea Crimeii, care a fost executată de Rusia, pentru a preveni ancorarea Ucrainei și a spațiului post-sovietic la spațiul euro-atlantic. Nu crede că Rusiei i-a reușit acest lucru, pentru că Ucraina este pro-europeană, conștiința ucraineană s-a dezvoltat mult, relațiile UE-Ucraina s-au dezvoltat. De aceea Rusia se vede dezavantajată. Pentru a preveni extinderea spațiului european, Rusia are un instrument eficient și anume utilizarea forței militare așa cum a făcut-o în Crimeea”, a opinat directorul executiv APE.

Dezbaterea publică „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, este ediția a 172-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE