Regiunea de Dezvoltare Sud: ”poarta de acces” a R. Moldova în cooperarea cu regiunea Bazinului Mării Negre

În conformitate cu Legea privind dezvoltarea regională, R. Moldova este divizată în 6 regiuni, una dintre care este Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS), constituită din 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă şi Taraclia. [Caracteristici generale] Geografic regiunea acoperă partea de sud şi sud-est a ţării fiind învecinată cu România la hotarul de sud-vest şi cu Ucraina – la hotarul de sud-est. RDS cuprinde o suprafaţă de 7379 km2, ceea ce constituie 22 % din teritoriul republicii, ponderea populaţiei regiunii este de 13%, iar densitatea medie - 71 locuitori/km2. Astfel, sub aspect teritorial, al numărului populaţiei şi al gradului de populare, RDS este cea mai mică în comparaţie cu Regiunile de Dezvoltare Nord şi Centru. RDS cedează în faţa celorlalte regiuni şi în ceea ce priveşte ponderea producţiei industriale şi agricole. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al R. Moldova, la finele anului 2005 ponderea producţiei agricole a RDS constituia 21 %, iar a producţiei industriale - doar 5%, fiind de câteva ori mai mică decât ponderea producţiei industriale a RDC şi RDN. RDS are 10 centre urbane dintre care 8 sunt centre raionale. Numărul populaţiei oraşelor se încadrează între 5 mii şi 36 mii locuitori. Cel mai mare oraş din regiune este or. Cahul cu 35,6 mii locuitori, fiind al 5-lea oraş după mărime din R. Moldova. O mare parte a teritoriilor din Regiunea de Dezvoltare Sud sunt părţi componente în cadrul a două Euroregiuni: „Dunărea de Jos” şi „Siret - Prut - Nistru”. Acest fapt contribuie la apariţia unor oportunităţi pentru dezvoltarea regiunii. RDS are o poziţie geografică favorabilă la confluenţa cu România şi Ukraina, existând posibilităţi de cooperare transfrontalieră bi- şi tri-partită în cadrul celor 2 Euroregiuni funcţionale şi oportunităţi de atragere a investiţiilor străine directe (ISD) prin Programele de Bună Vecinătate. În regiune există Portul Liber Internaţional Giurgiuleşti, funcţionează 3 Zone Economice Libere, sunt prezente 2 centre universitare (la Cahul şi Taraclia). Centrele universitare constituie un potenţial valoros datorită faptului că, în perspectivă, pot fi iniţiate centre de cercetare şi inovaţionale, care vor asigura aplicarea rezultatelor cercetărilor în economia regională. Accesibilitatea fizică a zonei este diversificată şi în continuă dezvoltare, în special transportul aerian (aeroportul internaţional Cahul) şi cel naval (prin Portul de la Giurgiuleşti). Condiţiile agro-climaterice sunt favorabile, resursele acvatice pot fi folosite pentru irigare, bonitatea solului este înaltă, toate acestea pot contribui la dezvoltarea unei agriculturi competitive şi moderne. RDS dispune şi de potenţial balneo-turistic şi recreativ, atractiv la nivel naţional, transfrontalier şi internaţional. În regiune s-au depozitat seturi de valori cultural-artistice (festivaluri internaţionale şi regionale, tradiţii şi obiceiuri populare...), se dezvoltă tradiţiile academice, există şi o masă critică de ONG active. [Puncte tari şi puncte slabe] Grupul de Planificare Strategică Sud a fost constituit, cu sprijinul Ministerului Administraţiei Publice Locale şi al Proiectului UE „Suport pentru organele de implementare a dezvoltării regionale”, pentru a asigura cadrul participativ de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a RDS. Grupul este constituit din circa 100 persoane - reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai sectorului privat, ai organizaţiilor non-guvernamentale şi ai altor structuri importante din regiune. Pe parcursul activităţii sale, cu începere de la mijlocul lunii februarie, Grupul a elaborat prin metode interactive analiza SWOT, având la bază rezultatele auditului socio-economic. Au fost identificate punctele forte, oportunităţile, care pot facilita şi cataliza dezvoltarea regiunii, precum şi impedimentele procesului de dezvoltare marcate prin riscuri şi limitări. Unul din punctele tari ale RDS, care contribuie şi la formarea brand-ului regiunii este infrastructură extinsă a vinăriilor (53 fabrici de vin) şi tradiţiile bogate vini-viticole. Conform Silviei Strelciuc, consultant al Proiectului UE „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale”, la capitolul “puncte slabe”, membrii Grupului au identificat principalele bariere în dezvoltarea regională. Astfel, RDS este o regiune semnificativ agricolă şi o mare parte a problemelor regionale sunt cauzate de subdezvoltarea acestui domeniu. Populaţia rurală constituie 74%, iar 60% din populaţia economic activă este implicată în activităţile din sectorul agricol. Ansamblul punctelor slabe a evidenţiat 2 categorii de probleme ale regiunii: probleme din domeniul dezvoltării rurale şi probleme ce ţin de convergenţa Regiunii de Dezvoltare Sud. Productivitatea scăzută în agricultură, declinul industrial, infrastructura rudimentară, industria prelucrătoare slab dezvoltată, nediversificarea pieţelor de desfacere, gradul scăzut de asigurare cu utilităţi, degradarea zonelor urbane – toate, în ultimă instanţă, au dus la degradare rurală în regiunea de sud. Problema convergenţei RDS este cauzată de fragmentarea teritorială şi interconexiunea Regiunii de Dezvoltare Sud cu o altă regiune de dezvoltare - UTAG, care poate îngreuia procesul de implementare a unor proiecte regionale. În acelaşi context, se poate menţiona că focusarea şi coagularea regională poate fi asigurată prin existenţa unui centru urban clar reliefat de polarizare regională, pe când în regiunea de sud un asemenea centru urban de atracţie regională la moment nu există (ca or. Bălţi pentru Regiunea de Dezvoltare Nord, de exemplu). [Avantajele comparative şi competitive] Grupul de Planificare Strategică Sud a identificat şi a analizat avantajele comparative şi competitive ale regiunii, inclusiv: 1.Poziţie geo-politică favorabilă (căi de comunicaţie şi acces internaţional: 7 puncte de trecere vamală auto şi 2 feroviare, funcţionarea a 2 Euroregiuni, vecinătatea cu Ukraina şi România ca stat -membru UE, Programele de Bună Vecinătate); 2.Potenţial pentru dezvoltare industrială şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (Portul Liber Internaţional Giurgiuleşti, 3 Zone economice libere, terenuri libere pentru dezvoltarea ariilor industriale, reţele internaţionale de transportare a energiei electrice); 3.Dezvoltarea rurală (turism, vii, tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă, condiţii agro-climaterice favorabile, resurse acvatice pentru irigare); 4.Valorificarea şi dezvoltarea resurselor umane (potenţial universitar, 2 Euroregiuni, cooperare transfrontalieră tripartită, există o masă critică de ONG-uri); 5.Potenţial turistico-recreativ (patrimoniu istorico-cultural, potenţial balneo-turistic, 1 aeroport internaţional, tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă). La o altă etapă de elaborare a Strategiei RDS a fost formulată viziunea regiunii. Participanţii la atelierele de lucru au încercat să-şi imagineze cum va arăta RDS. Astfel, „Regiunea de Dezvoltare Sud va deveni o regiune dinamică şi prosperă, dezvoltându-şi funcţiile de „poartă de acces” a Moldovei în cooperarea cu regiunile bazinului Mării Negre. Regiunea va fi orientată spre competitivitate şi inovare, valorificând resursele şi capacităţile endogene şi oferind un mediu stimulativ pentru investiţii străine şi autohtone. Regiunea va asigura locuitorilor săi un mediu plăcut de trai şi activitate, iar vizitatorilor - ospitalitate. Va fi o regiune care îşi va conserva, dezvolta şi promova valorile identitare şi patrimoniul natural moştenit”. [Obiective strategice] Natalia Hadei, consultant al proiectului UE „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale” consideră că obiectivele strategice ale regiunii constituie vectorii procesului de dezvoltare, care întăresc şi sporesc avantajele comparative şi dezvoltă domeniile prioritare, asigurând efectul multiplicator. Pentru RDS au fost formulate următoarele obiective strategice: 1.Creşterea şi diversificarea economică axată pe avantajele comparative şi direcţionată spre dezvoltarea domeniilor prioritare; 2.Dezvoltarea infrastructurii fizice şi sociale; 3.Consolidarea cooperării regionale, transregionale şi internaţionale şi crearea de parteneriate; 4.Dezvoltare policentrică şi consolidarea coeziunii regionale; 5. Dezvoltarea capacităţilor şi formarea continuă a potenţialului uman pentru asigurarea angajării calitative în câmpul muncii. Ulterior, pentru fiecare obiectiv strategic au fost elaborate obiectivele specifice şi au fost propuse măsuri pentru realizarea acestora. A fost iniţiat procesul de completare a portofoliului cu idei de proiecte pentru elaborarea Planurilor Operaţionale pentru 2007-2009. Grupul de Planificare Strategică Sud mizează pe procesul participativ de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a regiunii. El face apel la locuitorii regiunii, care sunt principalii beneficiari ai Strategiei să propună idei şi măsuri, care ar putea asigura o dezvoltare rapidă şi un mediu benefic de viaţă şi activitate tuturor cetăţenilor regiunii. Strategiile regionale constituie principalul document al politicii de dezvoltare regională, în baza cărora va fi elaborat documentul guvernamental în conformitate cu care vor fi sprijinite financiar proiectele de dezvoltare în regiuni, numit Documentul Unic de Programe.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE