Protestele de la Chișinău și Tbilisi – două traiectorii antagonice. Analiză de Anatol Țăranu

 

 

Doar constituirea și manifestarea publică activă a unui larg front comun al partidei proeuropene din societatea moldovenească este în stare să pună sfârșit manifestărilor sfidătoare ale colaboraționiștilor din partida revanșei imperialiste ruse, lipsindu-i pe nostalgicii antieuropeni de orice speranță de a prelua puterea politică în Republica Moldova...

 

Anatol Țăranu
 

Republica Moldova și Georgia, două republici foste sovietice, state declarate suverane cu traiectorii de dezvoltare asemănătoare în perioada post-sovietică, astăzi trăiesc drama desprinderii definitive de imperiul rus. Încă din momentul nașterii, tinerele state s-au confruntat cu mișcări separatiste și conflicte militare sângeroase, inspirate și susținute de Moscova, care au condamnat ambele state la integritate teritorială știrbită. Contrar voinței Kremlinului, ambele state au ales calea integrării europene ca model de civilizație și remediu de contracarare a pretențiilor neocoloniale a fostei metropole. Războiul din Ucraina cu o deosebită pregnanță a readus pe agenda politică în ambele state pericolul invaziei militare ruse, ca mijloc de restabilire a imperiului rus în hotarele așa numitei Rusii istorice. Pe fundalul acestui iminent pericol, în Republica Moldova și în Georgia, în ultimul timp, au loc proteste stradale, desfășurarea cărora este influențată în mod diferit de politicul de la Moscova. 

Zguduit în stil georgian

Tbilisi, capitala Georgiei, săptămâna trecută a fost zguduită de un amplu protest al societății civile, îndreptat împotriva adoptării de către Parlamentul georgian a legii „Cu privire la transparența influenței străine”, care a trecut primă lectură pe 7 martie curent. Instantaneu, peste 10 mii de georgieni au ieșit în stradă, protestând împotriva adoptării acestei legi, pe care au considerat-o un proiect de inspirație rusească. Protestele nu s-au potolit timp de trei zile. Forțele de securitate au dispersat oameni cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și grenade asomatoare, peste 130 de persoane au fost reținute. Impus de amploarea protestului în masă, partidul de guvernământ Visul Georgian, a anunțat că retrage legea din parlament, iar protestatarii reținuți de poliție au fost eliberați.

Indignarea protestatarilor de la Tbilisi a stârnit asemănarea prevederilor legii georgiene cu versiunea legii ruse privind „agenții străini”, adoptată la Moscova în 2012. Aplicarea acestei legi în Rusia a oferit autorităților ruse un instrument puternic pentru a suprima mass-media independentă și societatea civilă, prin a-i declara „agenți străini ”, urmând sistarea automată a activității lor în Rusia. Marcați de această perspectivă, georgienii au ieșit la protest împotriva unei asemenea legi, iar protestele s-au desfășurat sub sloganul principal „Nu legii ruse”.

Hârtia de turnesol a „legii agenților străini”

După războiul ruso-georgian de cinci zile, din 2008, în societatea georgiană există o repulsie pronunțată la adresa politicii Moscovei, care s-a amplificat și mai mult pe fundalul agresiunii militare ruse în Ucraina. Însă aceste predispoziții mentale ale majorității cetățenilor georgieni, în ultimul timp, nu rezonează cu politicile actualului guvern de la Tbilisi, influențat de interesele miliardarului cu afilieri pro-Moscova, Bidzina Ivanishvili. Sub influența acestuia, s-a constituit o nouă mișcare politică, Puterea Poporului, creată de deputați care s-au desprins doar formal de partidul de guvernământ Visul Georgian. În acest fel a fost creată o tribună, formal disociată de partidul de guvernământ, de la care Occidentul este acuzat că vrea să atragă Georgia în război. Concomitent, au început să se facă declarații anti-occidentale, s-a ajuns la critici dure în adresa ambasadorului SUA la Tbilisi, dar și la acuze la adresa organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), care critică autoritățile. Au fost formulate invective către SUA că finanțează ONG-uri din Georgia, care sunt implicate în acțiuni pretins subversive anti-georgiene și anti-Biserică.

Inițiativă cu legea „agenților străini” a devenit un semnal deslușit pentru o parte considerabilă a societății georgiene privind modul în care guvernul de la Tbilisi se raportează la Rusia lui Putin, angajată într-un război agresiv în Ucraina. Reacția societății civile din Georgia a luat proporțiile unei campanii de protest masiv, antrenând în marja sa multe vedete ale lumii culturale, sportivi, muzicienii, profesori, foarte mulți tineri ce s-au opus în mod deschis acestei legi. Printre aceștia se numără cei care vorbesc deschis despre corupție și nepotism în guvernul georgian, despre reformele eșuate, despre promisiunile false ale Visului Georgian, despre sistemul de clanuri în domeniul judiciar și despre guvernarea informală a lui Bidzina Ivanishvili. Toate acestea luate împreună au determinat rateul Georgiei din anul trecut, de a obține calitatea de candidat la aderare în UE alături de Ucraina și Republica Moldova. 

Sau „agenții străini”, sau statutul de candidat

După părerea protestatarilor, guvernul georgian intenționa să adopte legea „agenților străini” pentru a reduce la tăcere organizațiile și mass-media independentă din țară, care critică derapajele antidemocratice ale actualei guvernări, inclusiv atitudinea ei ambiguă față de agresiunea rusă în Ucraina. Adoptarea acestei legi urmărea scopul de a ajuta Visul Georgian să câștige următoarele alegeri parlamentare din 2024, în condițiile când nu ar exista organizații sau activiști ce ar putea protesta împotriva abuzurilor politicilor guvernamentale.

Pe motivul respectării regulilor democratice, protestul de la Tbilisi a fost susținut de Occident. Parlamentarii europeni, politicienii, reprezentanții SUA, Marea Britanie, Polonia, statele baltice au cerut categoric autorităților georgiene să nu folosească forța împotriva protestatarilor și să renunțe la legea scandaloasă, care „va bloca calea Georgiei către UE”. În așa fel, adoptarea acestei legi risca să creeze un obstacol în calea aderării Georgiei la Uniunea Europeană, deoarece reprezentanții UE au afirmat direct că legea contravine standardelor europene și valorilor democratice. Georgia, cu mare probabilitate, nu ar fi primit niciodată statutul de candidat la UE cu această lege în vigoare.

Protest pe contrasens

Spre deosebire de protestul pro democratic și pro UE de la Tbilisi care a fost susținut de elita intelectuală a societății georgiene, de foarte mulți tineri și cu o angajare minimă din partea partidelor politice, la Chișinău protestul animat de partidul Șor, a antrenat în marja sa segmente marginale ale societății moldovenești, preponderent oameni de vârsta a treia. Spre deosebire de ținta protestului georgian, protestatarii șoriști atacă guvernarea de la Chișinău de pe pozițiile pro Moscova și antioccidentale. Guvernului moldovean speculativ i se impută tentativa de a atrage Moldova în război, adevăratul motiv al acestei speculații fiind diminuarea la maximum a solidarității Chișinăului oficial cu lupta eroică a ucrainenilor împotriva agresiunii ruse, fapt ce denotă deservirea intereselor Moscovei de către protestul de la Chișinău.

Culmea că în această situație delicată pentru șoriști, Moscova nu a găsit de cuviință să-i protejeze, lăsându-le dezgolită slugărnicia pentru interesele Kremlinului. Astfel, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Departamentul de Stat al SUA de duble standarde în raport  cu protestele stradale de la Tbilisi, comparându-le cu cele ce se desfășoară la Chișinău. Vorbind despre atitudinea diferită a SUA față de  protestele ce se desfășoară în Georgia și Moldova, diplomatul rus cu o uluitoare sinceritate, la hotar cu stupiditatea, a recunoscut că „opoziția din Georgia reflectă interesele occidentale, iar opoziția din Moldova reflectă alte interese, iar interesele occidentale le reflectă guvernul și președintele. În fața ochilor noștri, se derulează două situații similare cu proteste, dar atitudinea față de acestea este fundamental diferită", a declarat Lavrov.

...și a restabili dependența neocolonială

Numărul unu al diplomației ruse, probabil, în momentul interviului nici nu și-a dat seama, că involuntar i-a demascat pe agenții ruși în Moldova, pe care i-a etichetat că „reflectă alte interese” decât cele occidentale, cu alte cuvinte, interesele Moscovei. După o asemenea escapadă „diplomatică” a lui Lavrov, nu mai trezește nicio îndoială etiologia adevărată a hohotelor de râs a largii audiențe de la recentul summit G 20 din India, cu care a fost însoțită logica expunerii diplomatului rus despre caracterul războiului din Ucraina. Cu adevărat, ușor de faci de râs apărând o cauză nedreaptă.

Prin inspirarea protestelor din Republica Moldova, Rusia încearcă să răstoarne actuala guvernare de la Chișinău și să instaleze o administrație pro rusă, a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă. „În contextul în care Republica Moldova continuă să se integreze în Europa, credem că Rusia continuă modalități de slăbire a administrației moldovene, probabil cu obiectivul eventual de a vedea instalarea unei administrații mai prietenoase cu Rusia", avertizează același Kirby. Deci, asistăm la desfășurarea unui adevărat război hibrid rusesc de proporții împotriva Republicii Moldova, pentru a deteriora cursul european și a restabili dependența neocolonială a statului moldovenesc față de Moscova.

Unde-s mulți, puterea crește și ...

Spre deosebire de Georgia, unde protestul societății civile este îndreptat împotriva dictatului Moscovei și a aprofundării cursului european al țării, în Republica Moldova protestul șorist este unul pro Moscova și de sorginte antieuropeană. În aceste condiții, apărarea cursului european al Republicii Moldova de încercările de a-l deturna prin manifestările stradale organizate de agentura rusă din interior, devine nu doar o obligațiune a oficialităților, dar și o sarcină primordială pentru toată societatea civilă moldovenească pro-europeană, indiferent de asocierea politică sau de partid ale diverselor ei segmente. Doar constituirea și manifestarea publică activă a unui larg front comun al partidei proeuropene din societatea moldovenească este în stare să pună sfârșit manifestărilor sfidătoare ale colaboraționiștilor din partida revanșei imperialiste ruse, lipsindu-i pe nostalgicii antieuropeni de orice speranță de a prelua puterea politică în Republica Moldova.


 
Anatol Țăranu
doctor în istorie, comentator politic

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE