Intenţia de a scădea cota economiei informale, de a stimula evazioniștii fiscali să declare activele ascunse şi de a spori gradul de respectare a obligațiilor fiscale, este un lucru pozitiv. Însă  proiectul de lege înaintat Parlamentului spre adoptare este puţin probabil să-şi atingă scopurile, propuse deoarece are mai multe deficienţe. De această părere este managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova, Jorg Radeke, care a fost solicitat de IPN să se expună asupra proiectului de lege care-şi propune „liberalizarea capitalurilor şi stimularea fiscală”.

Expertul german a menționat că cele mai bune practici internaţionale definite în „Ghidul privind conformarea fiscală voluntară”, realizat de Grupul de Acţiune Financiara Internaţională (FATF), recomandă programe de conformare voluntară în situaţii extraordinare – de exemplu, o criză economică profundă. Acesta nu este cazul Republicii Moldova, care are un buget public sustenabil şi care aşteaptă suficientă finanţare internaţională în 2017.

Rata de 2% care urmează a fi plătită în cazul liberalizării capitalului este extrem de redusă comparativ cu experienţele internaţionale. De obicei, astfel de taxe sunt de cel puţin 5%. De exemplu, Italia a aplicat într-o amnistie fiscală din 2009 cote de 5-7%, Argentina – de 10-15% în 2016, iar evazioniştii fiscali germani au trebuit să achite până la 25% din valoarea activelor în cadrul unei amnistii în 2004. Taxa de 2%, stabilită de proiectul moldovenesc, este prea mică pentru a transmite un semnal de penalizare a acestor activităţi, a spus expertul.

Jorg Radeke a precizat că proiectul de lege stipulează interdicţia de a investiga originea activelor declarate în cadrul liberalizării, ceea ce este absolut contrar practicii internaţionale privind măsurile de prevenire a spălării de bani. Astfel, acest proiect încalcă principiile organizaţiei FATF, al cărei membru este și Moldova.

Originea banilor nu poate fi investigată

Managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova a subliniat că în pofida faptului că în articolul 5, punctul 3 al proiectului de Lege privind liberalizarea capitalului se spune că Banca Naţională a Moldovei ar trebui să propună regulamente astfel încât să fie respectate principiile de prevenire a spălării banilor, nu este clar modul în care pot fi atinse aceste obiective odată ce originea banilor nu poate fi investigată. Mai mult, evidențele internaţionale în ce priveşte amnistiile fiscale sunt ambigue şi depind foarte mult de capacitatea administrativă a ţării în care se desfăşoară. „Doar un sistem fiscal foarte eficient poate asigura declararea corespunzătoare a activelor şi poate evita spălările de bani. Autorităţile fiscale moldovenești ar putea să nu aibă capacitatea să asigure acest lucru. În acest context, ghidul FATF privind amnistiile fiscale recomandă instituţiilor financiare să deţină suficiente resurse umane, suplimentar numărului de angajaţi oficial pentru a face faţă numărului mare de declaraţii care se vor depune într-o perioadă scurtă de timp. Proiectul de lege nu prevede nicio mărire de personal, astfel autorităţile vor fi copleşite de volumul mare de muncă şi nu vor putea respecta toate procedurile ce ţin de principiile de prevenire a spălării banilor”, a subliniat expertul german.

Adoptarea proiectului de lege s-a făcut cu încălcarea normelor democratice

Jorg Radeke a precizat că rapiditatea cu care s-a adoptat proiectului de lege a însemnat o încălcare a procedurilor democratice: nici societatea civilă, nici reprezentanţii mediului de afaceri nu au fost consultaţi în procesul de elaborare a legii şi nu s-a oferit suficient spaţiu pentru a comenta documentul. „Nu s-a făcut o evaluare a impactului economic al liberalizării capitalului şi stimulării financiare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sincerităţii intenției de a reduce sectorul informal al economiei. În acest context, e posibil ca legea să aibă un efect contrar și să reducă nivelul conformării fiscale, deoarece legea propusă face evaziunea fiscală mai puţin riscantă. Vrem să amintim că ultima amnistie fiscală a fost efectuată relativ recent, în 2007. Astfel, amnistia îşi pierde din unicitate, oferind cu regularitate oportunitatea legalizării activelor obţinute ilegal. Într-un final, legea a oferit un exemplu negativ în ceea ce priveşte justețea socială şi economică”, a spus expertul german.

Legea este în dezacord cu Memorandumul semnat cu FMI

În opinia expertului, în contextul fraudei bancare din 2014, legea transmite populaţiei un semnal politic foarte negativ. Legea creează impresia că persoanelor implicate în fraudă acum li se oferă şansa să-şi legalizeze banii. „Legea este în dezacord cu Memorandumul semnat cu FMI, prin care autorităţile se obligă să lupte cu corupţia. E improbabil ca acest obiectiv să poată fi atins atât timp cât sectorul oficial, cu nivelul său mare de corupție, nu este exclus din categoria beneficiarilor de amnistie. Fondul Monetar Internaţional a criticat expres amnistia fiscală desfăşurată în 2007. În acelaşi context, Banca Mondială şi-a exprimat îngrijorările în privinţa acestui proiect de lege. Astfel, sunt ameninţate bunele relaţii cu organismele donatoare internaţionale”, a mai spus expertul.

În concluzie, Jorg Radeke a precizat că proiectul de lege nu este conceput astfel încât să sporească gradul de respectare a obligațiunilor fiscale. Mai curând are efecte adverse: evazioniştii fiscali sunt motivaţi să-şi continue comportamentul prin absenţa penalităţilor şi lipsa măsurilor care să prevină spălările de bani. Proiectul de lege transmite un semnal negativ atât cetăţenilor moldoveni, cât şi donatorilor internaţionali. În consecinţă, Echipa Economică Germană e de părerea că proiectul de lege trebuie abandonat, iar statul trebuie să propună alte măsuri, sincere, în ceea ce priveşte lupta cu economia informală.

Pe 16 decembrie Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură un proiect de lege prin care persoanelor fizice şi juridice li se oferă posibilitatea să declare benevol activele care anterior nu erau declarate autorităţilor fiscale, care erau subevaluate sau înregistrate pe alte persoane. Activele vizate includ bani, proprietăţi imobiliare, acţiuni, mijloace de transport, care sunt deţinute în ţară sau în afară ţării. În cazul în care declaraţia activelor este acceptată, toate impozitele, contribuţiile de asigurări sociale şi medicale, penalităţile şi taxele care trebuiau plătite la stat vor fi anulate.

Alina Marin, IPN