Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 5 iulie 2019

Un spectacol care pornește de la poveștile reale a trei persoane deportate în Siberia, un bărbat și două femei, pus în scenă la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău. „Dacă am fi abordat tema în urmă cu 30 de ani, atunci când eram în valul renașterii naționale, pentru astăzi nu am fi avut atâția nostalgici după regimul sovietic”, a spus regizorul. Petru Hadârcă a mai precizat că spectacolul nu se vrea un proces de intenție sau o judecată la adresa deportărilor, dar scenariul vrea să mențină vie povestea celor trei persoane pe baza cărora s-a scris piesa de teatru. Toți ne îndeamnă ca suferința lor să nu fie răzbunată, dar să nu fie uitată. Aceasta este și ideea spectacolului: să nu uităm”, a precizat Petru Hadârcă.

În capitală va fi deschis Muzeul municipal „Grigore Vieru”. Consiliul municipal Chișinău a aprobat, astăzi, darea în folosință Direcției cultură, prin contract de comodat, a încăperii viitorului muzeu, care se află în strada Alexei Mateevici, intersecție cu strada Mihai Eminescu.

Cinci ani de DCFTA: doi din trei euro câștigați de Moldova din exporturi vin din UE. În perioada 2014-2018, exporturile moldovenești pe piața europeană au crescut cu 1,8 miliarde de dolari, datorită Acordului de Asociere semnat de către Republica Moldova cu UE în vara anului 2014. Suma este mai mare cu circa 35% față de perioada de până la semnarea documentului, 2011-2014. La cinci ani de la implementarea DCFTA, se constată că a crescut exportul de produse primare, însă a scăzut cel al produselor procesare. Cele mai exportate produse alimentare au fost grâul, semințele de floarea soarelui, vinurile, porumbul, zahăr etc. Scăderi s-au înregistrat la exportul nucilor, uleiului de floarea soarelui, sucurilor de fructe și legume. Iuliana Drăgălin, secretar de stat la MEI, a notat că pe plan economic rata de preluare a standardelor europene constituie astăzi 86,54%.

Raportul Kroll 2, publicat pe 4 iulie, nu spune care este valoarea fraudei bancare și nici nu descrie cum au fost folosiți banii sustrași din sistemul bancar. Expertul Comunității „WatchDog.MD”, Sergiu Tofilat a remarcat că BNM nu a oferit companiei Kroll toată informația, fiind omise mai multe episoade. Potrivit lui, acest lucru este vizibil, de exemplu, în cazurile descrise de Kroll cu privire la transferuri nesemnificative către „Victoriabank”, însă nu este descris deloc cazul lui Veaceslav Platon, unul de rezonanță, cu sume de zeci de milioane de euro. În ceea ce ține de acțiunile și inacțiunile organului de supraveghere a sistemului bancar, Sergiu Tofilat a menționat că, încă în etapele incipiente, BNM nu a acționat la achiziția acțiunilor Unibank, în 2012, și nici la achiziția de la Banca Socială, în 2013. Întrebat despre lista beneficiarilor finali, care nu a fost publicată împreună cu raportul, și care, potrivit președintelui comisiei parlamentare de anchetă, s-ar afla la Procuratură, fapt infirmat de procurorul general, Sergiu Tofilat consideră că acest lucru poate fi clarificat foarte simplu.

Frauda bancară a fost o acțiune bine concertată. Anumite informații vehiculate în societate s-au confirmat acum”, a opinat analistul politic Ion Tăbârţă, solicitat pentru un comentariu după publicarea raportului Kroll 2. O concluzie pe care și-a făcut-o analistul, citind raportul, este că „instituțiile statului, care trebuiau să vegheze sistemul financiar-bancar, au stat și au urmărit dintr-o parte”. Potrivit analistului, apare întrebarea: „De ce Ilan Şor și oamenii lui au fost lăsați în pace, au făcut activitate politică, au ajuns primari și deputați, dacă se cunoștea faptul că Ilan Şor a fost vârful aisbergului?”. „S-a văzut tărăgănare intenționată în examinarea dosarului controversatului politician. Fostei guvernări îi convenea, îi avea la mâna lor și au fost folosiți în diverse acțiuni politice, manifestări publice. La un moment dat Partidul Şor era ca o gardă prin intermediul căruia s-a declanșat o întreagă campanie de hărțuire a opoziției”, a spus Ion Tăbârţă.

Președintele comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea fraudei bancare, Alexandru Slusari, susține că, deși de numele lui Ilan Șor sunt legate 77 de companii care au participat la frauda bancară, „arhitectul” schemei de delapidare a banilor este altcineva, iar „Ilan Șor și întreaga fracțiune din Parlament sunt doar unelte docile”.  „Urmează să stabilim în cadrul anchetei cine este „arhitectul” principal, de la cine a pornit și cine a contribuit la diferite etape”, a spus deputatul în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8. Alexandru Slusari a comunicat că fostul șefl al Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, a fost audiat în comisie. „El a spus informații foarte interesante și importante, mai ales de anul 2011, când a fost făcut un atac raider la patru bănci și o companie de asigurări. El a spus numele, informații operative despre cine a stat în spatele acestui atac, el nu o dată a informat conducerea țării despre toate riscurile și problemele ce țin de așa-numita privatizare a BEM, cine stă în spatele tuturor transferurilor.

La propunerea comisiei de profil, majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea deputaților democrați Andrian Candu și Vladimir Cebotari în componența Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar și investigarea fraudei bancare „în legătură cu situația conflictelor de interese în exercitarea atribuțiilor în această comisie de anchetă”. Pe 13 noiembrie 2014 a fost emisă hotărârea Guvernului prin care au fost acordate creditele de urgență în sumă de 9,5 miliarde de lei, iar hotărârea a fost semnată de către Andrian Candu, ministru al economiei în acea perioadă.

Prim-ministrul a cerut celor 660 de procurori din Republica Moldova să se comporte ca niște procurori adevărați și să nu stea ascunși prin birouri până se schimbă conducerea. „Conducerea se va schimba. Mai mult decât atât. Eduard Harunjen va răspunde în fața legii pentru că, prin acțiunile și inacțiunile sale, miliarde de lei au fost furați de la stat”, a spus Maia Sandu. Dânsa a făcut referire la conferința de presă susținută pe 4 iulie de către procurorul general, Eduard Harunjen, și procurorul-șef adjunct al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, care, potrivit premierului, au încercat să demonstreze că investighează furtul miliardului, „dar, în realitate, au eșuat lamentabil”. „Furtul miliardului și alte dosare de rezonanță, bat pasul pe loc”, a spus Maia Sandu.

Chișinăul condamnă încercările administrației din regiunea transnistreană de a cataloga cetățenii Republicii Moldova ca fiind străini în propria lor țară și de a le impune puncte de control prin care să circule. Unul dintre punctele care au dus la dispute între cele două părți a fost cel care ține de „activitățile abuzive sistematice ale structurilor transnistrene care încearcă să instituie o „frontieră” în Zona de Securitate”, se arată într-un comunicat al Delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control.

Anatolie Zagorodnîi a fost revocat din funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

Douăzeci de universități din 16 centre universitare din România și-au expus, pe 4 și 5 iunie, la Chișinău, oferta de învățământ pentru tinerii din Republica Moldova care, după absolvirea liceului, doresc să își continue studiile peste Prut. Pe 6 iulie, Târgul Universităților din România se va desfășura la Bălți, iar pe 7 iulie, la Cahul.

Amănunte pe IPN!