Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 22 august 2019

În contextul Zilei de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, astăzi, 23 august, la ora 09.55, drapelul de stat al Republicii Moldova va fi arborat în bernă. La ora 10.00, se va ține un moment de reculegere, iar între 10.10 – 10.30 se vor oferi panglici negre cetățenilor. Evenimentele se vor desfășura la Casa Guvernului, intrarea din Piața Marii Adunări Naționale.

La 27 august 1991, acum 28 de ani, Parlamentul Republicii Moldova adopta Declarația de Independență, document semnat de 278 de deputați. Acest act fondator este marcat în fiecare an ca Ziua Independenței. Cum se simt moldovenii și ce își doresc la cei 28 de ani de independență a țării: Diana Mereșevski,  Marina Iaschevici, Ion Stihii, Maria Sârghi. Alexandru Savca, Ira Vragaleva, Alexandr Culeac, Eugenia Constantin.

Potrivit lui Nicolae Dabija, în primul Parlament se voia ca independența Republicii Moldova să însemne, de fapt, înlăturarea consecințelor Pactului Ribbentrop – Molotov. „Structura primului Parlament după prăbușirea URSS era, de fapt, pro-sovietică. Noi nu am avut nomenclatura de partid asemănătoare celor din republicile baltice, care s-au desprins de URSS și au vrut deodată intrarea în Uniunea Europeană și în NATO”, a declarat Nicolae Dabija. Acesta a precizat că, într-un fel, independența Republicii Moldova a fost proclamată de un parlament sovietic. „Ar trebui să recunoaștem curajul acelui parlament, deși, la 27 august 1991, în URSS nu mai rămăseseră decât Moldova și Kârgâzstan”, a spus politicianul. „Prima țară care ne-a recunoscut independența nu este România, așa cum se spune, ci Georgia, care, încă din iunie 1990, a dat semnale că recunoaște că Republica Moldova există ca stat independent”, a spus Nicolae Dabija.

Din punct de vedere economic, către anul 1990, URSS era un dezastru, punctează istoricul Veaceslav Stavilă. „Era un sistem în care persoanele apte de muncă nu erau cointeresate să lucreze. Omul mergea la serviciu și nu avea interesul să lucreze mai mult, pentru că oricum nu îi creștea salariul. Era destul să se prezinte la serviciu și salariul îi mergea, deci producea puțin”, a spus istoricul. În anul 1989, Sovietului de Miniștri ai RSS Moldovenești i-a fost transmisă o circulară prin care i se preciza că Moscova a tăiat sprijinul financiar acordat Chișinăului. „Acest gen de circulară l-au primit toate republicile unionale, cărora, de fapt, li se transmitea că trebuie să se descurce pe cont propriu. Centrul nu mai avea capacitatea să susțină toată populația URSS”, a spus Veaceslav Stavilă.

Frauda bancară depășește suma de un miliard de euro, afirmă Alexandru Slusari, președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea fraudei bancare. Potrivit lui Alexandru Slusari, toți cei audiați până acum, în special Andrian Candu și fostul guvernator BNM Dorin Drăguțanu au spus că Anatol Arapu a fost cel care a tărăgănat introducerea administrării speciale la cele trei bănci. „La rândul lui, Anatol Arapu a spus că, în primul rând, el a fost împotriva acordării garanțiilor de stat și, în al doilea rând, era rezervat față de modul în care au fost acordate garanțiile de stat. Domnul Arapu plasează responsabilitatea”, a declarat Alexandru Slusari.

Premierul Maia Sandu, care se află într-o vizită la Vilnius, a exprimat recunoștința pentru susținerea politică pe care Guvernul Lituaniei o acordă Republicii Moldova în realizarea reformelor structurale și a obiectivelor sale prioritare. „Ne-am propus ca în cel mai scurt timp să fie întreprinse un șir de acțiuni menite să asigure o justiție independentă, cu judecători și procurori profesioniști, să construiască instituții puternice și eficiente în lupta împotriva corupției, dar și ca toți cetățenii, mai ales cei cu venituri mici, să simtă o îmbunătățire a nivelului de trai”, a subliniat premierul, citat într-un comunicat de presă remis de Guvern.

Fostul ministru al apărării Eugen Sturza a preluat interimatul funcției de președinte al Partidului Popular European din Moldova, după ce Consiliul Național Politic al formațiunii a luat act de vacanța funcției, întrucât mandatul de patru ani al lui Iurie Leancă s-a încheiat pe 26 iulie. În cadrul CNP s-a mai decis că PPEM va participa la alegerile locale din 20 octombrie, dar și la alegerile parlamentare noi în cele patru circumscripții uninominale.

Numărul total de alegători înscriși în Registrul de stat al alegătorilor este de 3 285 894 de persoane. Din numărul total, 2 818 228 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul al II-a. Potrivit CEC, diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat legal peste hotare. La fel și cetățenii cu drept de vot care au domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

„Instituțiile medicale au obligația de a fi un exemplu de integritate și transparență. Cu regret, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că circa 70% din plățile pentru sănătate în Republica Moldova sunt „plăți din buzunar” achitate de cetățeni atât oficial, cât și neoficial, deși ei beneficiază de polițe de asigurare”. Afirmația aparține ministrei sănătății, muncii și protecției sociale, Ala Nemerenco, în cadrul unei întrevederi cu directorul CNA, Ruslan Flocea.

Apropierea alegerilor locale din 20 octombrie va scinda încă mai mult rândurile coaliției de guvernare, formată din blocul ACUM și Partidul socialiștilor. „Forțele politice care constituie actualmente coaliția de guvernare trebuie să înțeleagă că alianța lor și așa este firavă și poate să se destrame sub influența alegerilor locale și că a venit timpul să facă anumite concluzii: să semneze anumite documente, să încheie anumite acorduri, un oarecare pact de „neagresiune” sau măcar înțelegeri verbale”, a declarat politologul Igor Volnițchi la emisiunea „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova. Mărul discordiei care a provocat discuții aprinse în spațiul public a fost alegerea lui Vladimir Țurcanu în calitate de președinte al Curții Constituționale.

Amănunte pe IPN!