Guvernul și Președintele trebuie să găsească un consens, Maxim Lebedinschi

Între instituţia guvernamentală şi instituţia prezidenţială trebuie să fie găsit un consens, pentru soluționarea problemelor apărute după alegerile prezidențiale. Declaraţia a fost făcută de Maxim Lebedinschi, consilier prezidenţial în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul, în cadrul dezbaterilor publice „Relaţiile dintre ramurile puterii în condiţii noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment şi …altceva”, ediţia a 69-a, organizate de Agenţia de presă IPN și Radio Moldova. Potrivit lui, Preşedinţia nu-şi doreşte să intre în conflict cu celelalte instituţii ale statului, dar îşi doreşte conlucrare şi colaborare prin consens.

„Trebuie să fie găsit un consens între instituţia guvernamentală şi instituţia prezidenţială. Dacă cineva consideră că prin interpretarea Constituţiei sau retragerea anumitor împuterniciri instituţia prezidenţială va fi impusă să facă anumite acțiuni, greșește. Poftim, să se adune 34 de deputaţi să iniţieze procedura de referendum, 67 de deputaţi să decidă suspendarea preşedintelui şi timp de o lună să fie organizat referendumul aşa cum este prevăzut de Constituţie”, spune Maxim Lebedinschi.

Potrivit lui, preşedintele în mod expres a solicitat respect instituţional reciproc. „În multiple hotărâri ale Curţii Constituţionale nu numai o dată a fost constatat că preşedintele ales în mod direct de către popor are o legitimitate mai mare decât o are Guvernul. Respectiv, dumnealui fiind ales în mod direct de către popor, are acea putere acordată de cetăţeanul Republicii Moldova. Dacă Legea Supremă spune că suveranitatea statului aparţine poporului, iar totodată preşedintele este garantul suveranităţii, atunci, în mod normal, el este responsabil de implementarea voinţei poporului”, este de părere Maxim Lebedinschi.

Referitor la cele trei puteri în stat, consilierul preşedintelui a menţionat că şeful statului are rolul de moderator între ele. „Fie că este vorba despre numirea judecătorilor, fie de promulgarea legilor, fie de numirea miniştrilor în caz de remaniere guvernamentală. Şi în momentul în care la funcţia de ministru se încearcă a propune o persoană care nu are nici în clin nici în mânecă cu Ministerul Apărării, când potrivit Constituţiei preşedintele ţării este comandantul suprem al Forţelor Armate, şi se încearcă a se impune o astfel de candidatură, e şi normal că el vine cu o anumită reacţie”, spune reprezentantul lui Igor Dodon.

Potrivit lui, atunci când cetăţeanul de rând îşi doreşte ceva, iar Guvernul şi Parlamentul ca autorităţi ale statului derapează de la voinţa poporului, preşedintele ţării este cel care urmează să atenţioneze sau chiar să blocheze unele acţiuni. „Dacă s-a luat decizia de a obliga preşedintele, prin intermediul Curţii Constituţionale, pur şi simplu să se supună voinţei Guvernului, pentru ce mai există acea atribuţie? Se încearcă de a-l face pe preşedintele ţării un simplu constatator de fapte care urmează să doar constate pe cine i s-a propus la funcţia de judecător sau ministru. Atunci despre care garant al suveranității mai vorbim?”, se întreabă consilierul.

Maxim Lebedinschi a menţionat că în ziua alegerilor prezidenţiale legislaţia privind competenţele preşedintelui nu era modificată, ea a fost după aceea în mod deliberat, anume pe motivul că Igor Dodon a venit în calitate de şef al statului. „Acestea sunt măsuri de constrângere întreprinse de legislativ împotriva instituţiei prezidenţiale în mod direct, referindu-se concret la persoană. Ceea ce nu a fost o problemă timp de 25 de ani, acum a devenit o rpoblemă”, a spus Maxim Lebedinschi.

Dezbaterile publice „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, sunt cea de a 69-a ediţie a ciclului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.