Stalinizarea înseamnă inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice în statele în care Stalin și-a lăsat armatele. În acest sens, există o dezbatere dacă a avut Stalin sau nu un plan de stalinizare a Europei de Est și ce a presupus acest proces. La acest subiect a reflectat doctorul în istorie, lectorul universitar, Octavian Țîcu în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, organizată de Agenția de presă IPN.
Stalinizarea „însemna instaurarea partidului unic, asta însemna ideologia marxist-leninistă, reprimarea opoziției, represiunile, dar și elementele dure ale stalinismului, cum ar fi industrializarea, colectivizarea și revoluția culturală. Pentru multe dintre statele est-europene înapoiate, aceste oferte ale stalinismului și succesele, chiar dacă erau imaginare de multe ori, ale modelului stalinist au fost o găselniță, astfel încât și le-au asumat, de bună voie, inclusiv. Evident că în mare parte instaurarea stalinismului a fost prefigurată de ocuparea efectivă a Europei de Est”, a mai adăugat doctorul în istorie, lectorul universitar Octavian Țîcu.
Octavian Țîcu spune că Uniunea Sovietică era văzută ca deținătorul absolut al adevărului, nimeni nu-și punea în gând măcar să conteste supremația Uniunii Sovietice. „Era o chestiune de sacralitate care oferea Uniunii Sovietice un statut gen de tiranie mondială”, spune Octavian Țîcu. El afirmă că drept instrument al stalinizării în unele state au servit partidele comuniste care erau influente, dar în mare parte în Europa de Est aceste partide au fost inventate, reinventate și puse într-o alianță mai extinsă, de genul fronturilor naționale sau populare.
„Comuniști împreună cu mai multe formațiuni, de sorginte de stânga, antifasciste și de foarte multe ori democratice, cu ghilimelele de rigoare, au creat largi coaliții de guvernare. După care a intrat în aplicare așa-numita „strategia sau tactica salamului”, adică epurarea pe rând a fiecărui din aceste elemente până la momentul în care partidele comuniste au preluat definitiv puterea”, a declarat Octavian Țîcu.
Întrebat fiind despre efectul stalinizarii Europei de Est, doctorul în istorie Octavian Țîcu a declarat că „Europa de Est, prin stalinizare, a devenit parte integrantă a blocului comunist, pe care Stalin l-a văzut ca pe un trofeu al Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial, dar în același timp, pe care l-a construit ca o zonă de securitate, invocată de Stalin de foarte multe ori împotriva Europei Occidentale. A constituit un bastion al experimentelor staliniste de comunizare și de inventare a unor state cum a fost Republica Democrată Germană, dar și transformarea profundă a acestor societăți, pentru că multe dintre ele, cum au fost România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania și-au asumat industrializarea forțată, colectivizarea, transformări profunde ale societăților prin prisma acestei compilații între puterea de stat și cea comunistă, care a lăsat efecte de lungă durată asupra acestor state”, a spus Octavian Țîcu.
Doctorul în istorie declară că pentru a putea înțelege și explica acest fenomen global al comunismului și al stalinizării globale trebuie să avem în vedere conceptul unei biserici universale. „Noi de foarte multe ori vedem asemănări între expansiunea comunismului la nivel global și expansiunea creștinismului pentru că Uniunea Sovietică, Lenin și mai apoi Stalin au reușit să inoculeze comuniștilor din întreaga lume că nu sunt o sectă, ci sunt parte a acestei biserici universale. Comuniștii, în formele inițiale, erau un fel de misionari creștini care mergeau cu răspândirea acestei ideologii. Partidele de tip nou erau niște ordine călugărești care răspândeau prozelitismul în întreaga lume”, a mai spus Octavian Țîcu.
Cât privește semnalele venite în ultima vreme de la Moscova, cu privire la reabilitarea lui Stalin, Octavian Țîcu spune că „este un mesaj pe care-l poartă la ora actuală și acoliții lui Putin din Republica Moldova: partidele politice, diferite fracțiuni, agenții de influență, care au ieșit în public și au etalat acest lucru într-un moment în care ni se părea că lucrul acesta este imposibil de văzut”.
Dezbaterea publică la tema „Stalinizarea și destalinizarea în context european” este a 14-a ediție din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN
