„Nicolae Costin – fruntaș al Mișcării Naționale. 85 de ani de la naștere”, expoziție BNRM

Începând de astăzi, 7 aprilie, şi până la 7 mai, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) este deschisă expoziția de documente: „Nicolae Costin – fruntaș al Mișcării Naționale din Basarabia. 85 de ani de la naștere”. Potrivit organizatorilor, scopul expoziției este de a propaga adevărul istoric despre unul dintre fondatorii și liderii Mișcării de Renaștere Națională, primul primar democrat după 1989 – Nicolae Costin.

Contactată de IPN, directorul general al BNRM, Elena Pintilei, a menționat că interesul utilizatorului faţă de acest om politic şi mare personalitate a neamului ar trebui să se manifeste prin cunoașterea faptului că Nicolae Costin, fiind primar al municipiului Chișinău, într-o perioadă scurtă a reuşit să realizeze mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. De exemplu, să deschidă mai multe instituţii de învăţământ, precum liceele „Mircea Eliade”, „Gheorghe Asachi”, ian „Dante Alighieri”. Aici s-a început studierea limbii române şi a celor de circulaţie internaţională. „Ce ţine de activitatea bibliotecilor, în perioada când Nicolae Costin a fost primar al Chișinăului, s-a preocupat, împreună cu administraţia de atunci a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, să deschidă mai multe biblioteci de carte românească cu care azi Chişinăul se mândrește, precum biblioteca centrală „B.P. Hasdeu”, bibliotecile „Onisifor Ghibu” sau „Transilvania”. Aceasta ne convinge că primarul Nicolae Costin a fost o personalitate care nu doar a administrat primăria, dar s-a preocupat şi de instituţiile info-documentare”, a precizat Elena Pintilei.

„Lui i se datorează redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei „Naşterea Domnului”, instalarea a noi busturi ale clasicilor literaturii române pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. La fel, a contribuit la redenumirea străzilor şi readucerea limbii române în administrarea locală. Mai mult de 700 de străzi din municipiul Chișinău au primit nume cu caracter național, de mari personalităţi ale Basarabiei. Tot în această perioadă, a fost readus şi amplasat în centrul Chișinăului monumentul lui Ștefan cel Mare cu care noi toţi ne mândrim azi, care este un loc turistic valoros”, a spus Elena Pintilei.

Elena Pintilei a menţionat că în trecut, la Biblioteca Națională au mai fost organizate evenimente legate de această personalitate, în colaborare cu consoarta lui Nicolae Costin. „În ultima perioadă, ne-am concentrat pe aniversarea a 85-a de la naștere. Am identificat o suită de documente: enciclopedii, articole din ediții periodice scrise de şi despre Nicolae Costin, materialele oferite de către Arhiva Națională a Republicii Moldova, fotografii şi alte documente în care e reflectată viaţa şi activitatea lui. Consider că viaţa şi activitatea lui Nicolae Costin urmează în continuare să fie cercetată, iar la alte aniversări să venim cu o informaţie mai amplă pentru a reconstitui acest nume în galeria personalităţilor neamului nostru. Despre Nicolae Costin s-a scris şi în Calendarul Național al Bibliotecii, care poate fi consultat online şi fizic la Biblioteca Națională”, a completat Elena Pintilei.

Nicolae Costin, istoric, profesor universitar, personalitate distinsă a vieţii politice din Republica Moldova, s-a născut la 7 aprilie 1936, la Peciște, județul Orhei. După absolvirea școlii primare din satul natal, a urmat cursurile Școlii Pedagogice din orașul Orhei, ulterior Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Activitatea profesională și-a început-o în calitate de pedagog la școala din comuna Peciște. A fost conferențiar universitar la Catedra de politologie a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți (1965-1974). În paralel, urmează cursuri de doctorat la Specialitatea politologie, Universitatea „Mihail V. Lomonosov” din Moscova. A activat în calitate de profesor doctor docent la Universitatea de Stat din Moldova. Deputat în primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova. În anul 1990 este ales președinte al Consiliului orășenesc Chișinău, apoi primar general al municipiului Chișinău (1990-1994), răstimp în care s-a manifestat drept lider al Mișcării de Eliberare Națională. A fost coautor al Declarației de Independență a Republicii Moldova. De numele său este legată schimbarea la faţă a Chişinăului sovietic. A susţinut revenirea la limba română și alfabetul latin, la tradiţiile naţionale în învăţământ și cultură.

Expoziția va putea fi vizitata timp de o lună în blocul central al Bibliotecii, etajul 2, de luni până vineri, între orele 9.00-17.00. În contextul restricțiilor epidemiologice, nu se permit grupuri mai mari de trei persoane.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.