Muzeu virtual al foametei din Basarabia

Un muzeu virtual al foametei din Basarabia, muzeulfoametei.ro, a fost creat de doi istorici pentru a familiariza vizitatorii cu subiectul foametei organizate. Este un proiect al doctorului în istorie din Republica Moldova Mariana Țăranu și a profesorului de istorie din România Nicolae Bogdan-Tămaș, transmite IPN.

Muzeul virtual prezintă povestiri, articole, declarații ale celor care au suferit din cauza foametei. Materialele sunt scrise în lima română și sunt însoțite de documente, fotografii, mărturii în formă de text, video și audio. „Cu o pasiune mare pentru istorie, dar și cu dorința ca adevărul să fie cunoscut, am creat acest muzeu virtual”, a menționat Mariana Țăranu.

Doctorul în istorie spune că, cercetând în ultimii ani tematica foametei din Basarabia, „ultima foamete organizată de URSS”, lucrând cu documente de arhivă, discutând cu supraviețuiitorii sau copiii acestora, consultând literatura de specialitate, zilnic realiza „cât de durut este acest subiect pentru fiecare familie, dar și cât de tăcută este această dramă a românilor basarabeni”.

Pe viitor, muzeul urmează să se extindă și pentru publicul din România.

Urme ale unor construcții realizate din oase de mamut, datând de aproximativ 25 de mii de ani, au fost descoperite in situl arheologic Climăuții de Jos, din raionul Șoldănești. Cercetările sunt desfășurate de arheologi și studenți din Moldova, Franța și Marea Britanie, transmite IPN.

Proiectul de cercetare, ajuns în al treilea an de colaborare internațională, are scopul de a documenta trecutul preistoric al Republicii Moldova. Ambasada Marii Britanii menționează că activitățile desfășurate oferă participanților posibilitatea de a face cercetări și schimb de experiență și de a se instrui.

Stațiunea paleolitică Climăuții de Jos II este considerată unul dintre cele mai importante situri preistorice din Republica Moldova. Cercetările arheologice au fost reluate în anul 2024, când au fost efectuate patru săpături de verificare pentru identificarea unor posibile construcții realizate din oase de mamut.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Muzeu virtual al foametei din Basarabia

Un muzeu virtual al foametei din Basarabia, muzeulfoametei.ro, a fost creat de doi istorici pentru a familiariza vizitatorii cu subiectul foametei organizate. Este un proiect al doctorului în istorie din Republica Moldova Mariana Țăranu și a profesorului de istorie din România Nicolae Bogdan-Tămaș, transmite IPN.

Muzeul virtual prezintă povestiri, articole, declarații ale celor care au suferit din cauza foametei. Materialele sunt scrise în lima română și sunt însoțite de documente, fotografii, mărturii în formă de text, video și audio. „Cu o pasiune mare pentru istorie, dar și cu dorința ca adevărul să fie cunoscut, am creat acest muzeu virtual”, a menționat Mariana Țăranu.

Doctorul în istorie spune că, cercetând în ultimii ani tematica foametei din Basarabia, „ultima foamete organizată de URSS”, lucrând cu documente de arhivă, discutând cu supraviețuiitorii sau copiii acestora, consultând literatura de specialitate, zilnic realiza „cât de durut este acest subiect pentru fiecare familie, dar și cât de tăcută este această dramă a românilor basarabeni”.

Pe viitor, muzeul urmează să se extindă și pentru publicul din România.

Republica Moldova urmează să implementeze încă 40 de măsuri din Agenda de reforme 2025-2027, în al doilea semestru al anului. Următoarea etapă a reformelor și valorificarea sprijinului oferit de UE au fost discutate de premierul Vasile Tofan cu directorul general pentru extindere și vecinătatea estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, transmite IPN.

Premierul Vasile Tofan a declarat că obiectivul noului Guvern este relansarea economiei prin stimularea investițiilor, valorificarea eficientă a oportunităților oferite de Planul de creștere și accelerarea reformelor. Acestea ar urma să contribuie la dezvoltarea economică și integrarea Republicii Moldova în UE.

În același timp, un alt subiect al discuțiilor l-a constituit implementarea Agendei de reforme 2025-2027 și pregătirea următoarei etape de realizare a angajamentelor asumate. În prezent, Moldova a realizat 95% din acțiunile prevăzute în agendă, cel mai ridicat nivel dintre statele candidate la aderare.

La finalul întrevederii, cei doi oficiali și-au reafirmat angajamentul de a menține ritmul reformelor și de a valorifica pe deplin sprijinul oferit de UE pentru modernizarea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.

În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene, Republica Moldova va beneficia în luna septembrie de o nouă tranșă în valoare de 157 de milioane de euro din Planul de creștere.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025