După toate semnele, luna august este una formatoare de soartă pentru ceea ce numim astăzi „Statul Republica Moldova”, pentru că se pare că anume în luna august de pe parcursul istoriei contemporane i s-au întâmplat unele dintre cele mai benefice, dar și dintre cele mai tragice evenimente. Pe 23 august 1939 a fost semnat unul dintre cele mai odioase acte in istoria contemporană a omenirii – Pactul Ribbentrop-Molotov și care a avut un impact nefast și asupra acestui teritoriu și a acestei societăți. Pe 2 august 1940 a avut loc crearea fostei Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, care poate fi considerată cea de a doua manifestare a efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov. În perioada 23-24 august 1944 a avut loc Operațiunea Iași-Chișinău, care a reeditat, pentru a treia oară, efectele Pactului, iar între 19-21 august 1991 a avut loc Puciul de la Moscova, care a legitimat, de fapt, disoluția URSS și a delegitimat definitiv aflarea RSSM în cadrul acelui ultim imperiu în Europa contemporană. Și pe 27 august 1991, acum 33 de ani, Parlamentul moldovenesc, dar și poporul adunat în Piața Marii Adunări Naționale au proclamat Independența noului stat Republica Moldova. Despre motivele și efectele Pactului Ribbentrop-Molotov, dar și despre cât de rezistentă în timp poate fi Independența Republicii Moldova, inclusiv în fața amenințărilor și pericolelor generate de acel pact – au discutat participanții la dezbaterea publică „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că sfera de influență este un teritoriu aflat în afara granițelor unui stat asupra căruia se exercită influență culturală, economică, militară sau politică. „Respectiv, delimitarea sferelor de influență înseamnă încheierea înțelegerilor, acordurilor între state. de exemplu cum a fost între Germania nazistă și Uniunea Sovietică bolșevică. Germania tindea spre extinderea spațiului vital, iar Uniunea Sovietică tindea spre ceea ce era scris în imnul Cominternului – constituirea Uniunii Sovietice globale prin intermediul acestui Comintern”, explică expertul.
Potrivit lui, independența unei țări sau a unui guvern reprezintă capacitatea acestuia să-și manifeste suveranitatea politică, în contrast cu situația în care autoritatea sa este redusă de puterea suzerană sau de puterea colonială. „Independența este în principiu de natură politică și aici trebuie să menționăm că în cadrul Uniunii Sovietice, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească formal era republică suverană într-un stat hipercentralizat, dar de fapt nu avea nici suveranitate și nici vorbă despre independență”, a mai spus Igor Boțan.
Doctorul în istorie Ion Valer Xenofontov, conferențiar universitar, a declarat că Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional secret este o consecință a frustrărilor generate de Primul Război Mondial. Pe de o parte, Germania a fost frustrată că a ieșit din acest război cu aspirațiile eșuate iar Conferința de Pace de la Paris, care practic a izolat-o și i-a indus un sistem umilitor, din perspectiva Germaniei – trebuia să plătească contribuții de război, nu trebuia să aibă armată etc. „Pe de altă parte, statul bolșevic, Uniunea Sovietică, la fel era frustrată pentru că foarte dificil a fost recunoscută de către Occident. Occidentul stătea în espectativă să vadă derularea evenimentelor. Or, pe ruinele Imperiului Rus se desfășura un război civil cu fragmentări sociale și parcă Occidentul aștepta să vadă de partea cui va balansa acest context – de partea bolșevicilor sau de partea albgardiștilor”, susține conferențiarul.
Ion Valer Xenofontov a menționat că cea mai cunoscută denumire în istoriografie este „Pactul Ribbentrop-Molotov”. Acest act poartă numele miniștrilor de externe, al Germaniei hitleriste și al Uniunii Sovietice staliniste. Dar este cunoscut și sub denumirea „Pactul Stalin-Hitler”. Protocolul secret avea nouă articole, era încheiat pentru o perioada de 10 ani și urma să fie reîncheiat la 5 ani, dacă nu existau litigii între marile puteri. În esență, documentul prevedea că niciun stat dintre cele semnatare să nu se atace, ceea ce respecta standardul internațional.
„Altceva era cu Protocolul adițional secret, cel care nu a fost pus în uz public internațional. Uniunea Sovietică l-a negat cu vehemență. În istoriografie este numit cel mai secret document al secolului al XX-lea. Prevedea 4 articole, iar în preambul se vorbește că este o continuare a Pactului. Deci, prevedea împărțirea Europei între Germania Fascistă și Uniunea Sovietică stalinistă, de la Marea Baltică, până la Marea Neagră. Esența acestui Protocol adițional secret era reîmpărțirea lumii, reconfigurarea geopolitică a Europei, schimbarea sistemului de securitate constituit după Primul Război Mondial și volens nolens asta deschidea cutia pandorei spre declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale”, a precizat doctorul în istorie.
Doctorul în științe politice din Germania, Anneli Ute Gabanyi, cercetător principal la Institutul de cercetare al Radio Europa Liberă din München și la Institutul de studii internaționale și de securitate din Berlin, a declarat că ceea ce frapează cel mai mult și ceea ce a surprins și populațiile din Uniunea Sovietică și din Germania a fost faptul că dușmanii cei mai aprigi, din punct de vedere ideologic, au semnat un pact de neagresiune. Or, Hitler întotdeauna se referea la bolșevism ca fiin inamicul cel mai oribil al Germaniei, iar bineînțeles, în Uniunea Sovietică – fascismul, hitlerismul, de asemenea, era atacat în presă, fiind cel important dușman.
„Acest lucru s-a schimbat aproape peste noapte cu semnarea acestui pact. De ce? Uniunea Sovietică, de fapt, sperase că, Anglia mai ales, dar și Franța, să atace sau măcar să se implice în combaterea Germaniei hitleriste și să oprească marșul acesteia către Est, printr-un conflict occidental. Acest lucru nu s-a adeverit, ci dimpotrivă. În 1938, când Occidentul practic a sacrificat Cehoslovacia, a semnalat prin aceasta Uniunii Sovietice că el susține și spune că se teme mai puțin de Germina hitleristă, decât de Rusia”, explică Anneli Ute Gabanyi, autor de studii de istorie recentă și de studii de securitate privind România și Republica Moldova.
Potrivit politologului german, pe de altă parte, prin serviciile secrete, sovieticii știau că Germania pregătește atacul asupra Franței, care de altfel s-a dovedit a fi victorios. Astfel, cele două state, Marea Britanie și Franța, care se angajau să garanteze securitatea Poloniei, practic nu mai erau practic credibile în această postură. Și atunci, sovieticii și-au schimbat părerea peste noapte, pentru a câștiga timp. „Văzând că Germania vrea să atace Polonia, și Uniunea Sovietică avea interese să ocupe o parte a Poloniei, aceasta și-a schimbat politica peste noapte. A schimbat ministrul de externe și Molotov era cunoscut ca un filogerman... Așa văd eu această configurație care era surprinzătoare pentru toată lumea, dar erau interese care în momentul acela păreau a fi identice”, a mai spus Anneli Ute Gabanyi.
Dezbaterea publică la tema „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență” este a 41-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN