Lipsa de comunicare și influența politică - grebla pe care au călcat toate guvernările. De ce reforma justiției bate pasul pe loc? Dezbatere IPN

Guvernele care s-au perindat de-a lungul anilor au tot avut încercări de a reforma justiția: unii din sincere convingeri, alții mânați de dorința de a pune justiția în buzunarul politic. Suntem din nou pe drumul de reformare a justiției, un demers anunțat a fi ferm de actuala guvernare de la Chișinău, cât și de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Cu toate acestea, doar intenția nu e suficientă, întrucât grăitoare sunt acțiunile ce se fac pentru implementarea reformei. Unii experții cred că experiența slabă a actualei guvernări, resursele umane și financiare limitate, lipsa de interes din partea exponenților din justiție – sunt doar câțiva factori care fac din reformarea reală a justiției un obiectiv greu de atins. Deși au fost atinse unele rezultate, crește și scepticismul față de reforma în justiție. Acestea sunt o parte din concluziile dezbaterii cu tema „Reforma justiției: așteptări, acțiuni și consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Ciubotaru, avocată și expertă anticorupție atestă o lipsă de comunicare între cei care elaborează proiectele de legi privind reforma justiției și cei care o aplică zi de zi, adică procurorii și judecătorii. În acest sens, ea a menționat că dacă vrem să avem reforme cu efect, atunci trebuie să pornim de la independența judecătorilor și procurorilor, care trebuie să aibă experiență, dar și libertatea de a lua decizii așa cum se cuvine într-un stat de drept.

„Reforma justiției înseamnă transformarea în ceva mai bun, dar pentru a o demara, trebuie să știi care este starea de fapt a situației și scopul la care vrei să ajungi, astfel încât să potrivești metodele de transformare de la problemă până la atingerea scopului. Eu sincer nu știu dacă cineva poate să răspundă exact care este scopul reformelor. La noi nu este atât un proces de reformă, ci un proces de (re) reformă. Noi ar trebui să tindem să avem o justiție corectă, iar pentru asta trebuie să fii în primul rând independent de factorii externi, de politic și de riscurile interne de corupere. Dacă vom avea judecători care își cunosc meseria și sunt integri, vom putea spune că avem justiția de care avem nevoie” a declarat Cristina Ciubotaru.

Ea s-a arătat deranjată de declarațiile publice făcute de reprezentanți ai ONG-urilor care scriu și rescriu proiectul de reformare a justiției moldovenești de ani buni precum că peste justiția moldovenească trebuie să mergi cu buldozerul dacă se vrea reformarea sistemului.

„Acest proces continuu de reformare este lipsit de consecvență nu din cauza guvernelor, întrucât cei care scriu aceste reforme nu se schimbă. Sunt aceleași persoane și grupuri de interese și bănuiesc că pentru ei nu contează rezultatul, ci procesul, întrucât consiliind acest proces, obțin niște beneficii, îmi pare rău că am ajuns să cred asta. Am rămas șocată când reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale spun că trebuie să mergi peste justiție cu buldozerul ca să o reformezi. Cum vine asta?”, spune Cristina Ciubotaru. 

Vadim Vieru, avocat la Asociația Promo LEX spune că în cei 30 de ani de Independență, guvernele au comis una și aceeași greșeală. Avocatul precizează că atunci când are loc procesul de elaborare a unei reforme, ar trebui să fie cooptate și persoanele din sistem, iar ipoteza că toți judecătorii și procurorii ar avea probleme de integritate nu este relevantă, întrucât sunt mulți justițiabili ce pot contribui la o reformă sănătoasă în justiție.

„Eroarea fundamentală comisă de către toți guvernanții este că din miezul reformei nu fac parte justițiabilii, în mod special subiecții care fac acest proces de justiție, mă refer la judecători, procurori și oameni integri, care sunt destul de mulți în sistem, care știu cel mai bine problemele cu care se confruntă justiția. De exemplu, Ministerul Justiției de multe ori inițiază anumite grupuri de lucru pentru  modificarea unor legi, nu neapărat legi importante, dar anumite politici care au impact asupra cetățenilor. De regulă, din anumite discuții cu procurori și judecători, am înțeles că ei nu sunt implicați în aceste procese, deși cunosc cel mai bine anumite probleme ce țin de aplicarea legii. Respectiv, în acest sens eu constat o lipsă de comunicare dintre Guvern și justițiabili, dar și subiecții care aplică legea”, spune avocatul.

Potrivit lui, „problema judecătorilor este că, de multe ori,  preferă să se victimizeze fără a recunoaște anumite probleme care există în sistem, pe care le cunosc foarte bine, dar când e vorba despre recunoașterea acestora, inclusiv judecătorii integri, nu le recunosc mereu. Există și probleme destul de grave cu resursele umane, nu sunt atât de mulți candidați care să vrea să vină în sistem - grefieri, asistenți ș.a”, menționează Vadim Vieru.

Totodată, avocatul Vadim Vieru spune că în procesul de reformare a  justiției, metodele utilizate nu au fost cele mai eficiente, ceea ce a dus la probleme grave și la o lipsă de comunicare.

„Ceea ce se întâmplă acum, mi se creează impresia că deja foarte mult se exagerează cu demonizarea judecătorilor și asta nu face bine reformei. Orice reformă ai face, dacă nu ai comunicare foarte bună, acest lucru dăunează. Pe de altă parte, este foarte rău că judecătorii nu comunică subiectele de interes public. Și procurorii, și judecătorii au asociații care trebuie să fie portavocea lor, atunci când Consiliul Superior al Magistraturii nu o face ”, am mai adăugat avocatul Vadim Vieru.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesorul Victor Juc susține că într-un stat de drept o reformă a justiției trebuie să aibă loc prin metode democratice și nu prin injustiție. Ba mai mult, Juc menționează că justițiabilii au nenorocul de a primi semnale clare, că politicul încearcă să-i țină sub control.

„Nu s-a ajuns deocamdată la reforma cu buldozerul. Eu aș constata că există o lipsă totală de comunicare, nu se știe ce se vrea. Atunci când au loc consultări, guvernarea vine deja cu proiectul gata, iar propunerile care sunt propuse nu se iau în considerare. Nu poți să construiești o democrație cu metode nedemocratice. Ceea ce se încearcă a face în Moldova, nu este corect. În acest context, comunicarea și corectitudinea sunt importante, inclusiv pentru actuala guvernare”, spune Victor Juc.

„Nu aș spune că organele de administrare sunt slabe, dar probabil oamenii din sistemul justiției au înțeles un adevăr, că politicul încearcă să-i țină sub control. Și chiar dacă există o solidaritate corporatistă în sistem, totuși se gândesc că ar fi mai bine să se erijeze sub sistem, decât să lupte cu sistemul. Aceasta este o mare problemă în Republica Moldova. Ideile sunt bune, într-o societate corectă, bazată pe justiție, potrivit paradigmelor anglo-saxone, nu poate exista o sărăcie și o lipsă  de meritocrație. În Republica Moldova, în contextul sistemului continental european, accentul trebuie să fie pus pe întreaga comunitate, nu pe un singur conducător”, a declarat Victor Juc.

Dezbaterea cu tema „Reforma justiției: așteptări, acțiuni și consecințe” a fost realizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor relevante de presupusă injustiție”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE