„Limba română” propusă în mai multe legi

O inițiativă legislativă care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în cinci acte legislative și normative a fost prezentată vineri, 18 octombrie, la un briefing de presă, de către deputatul fracțiunii ACUM, Platforma DA, Iurie Reniţă. Inițiativa este înaintată „în vederea restabilirii adevărului lingvistic și istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, transmite IPN.

Documentele în care se propune introducerea sintagmei „limba română” sunt: Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Iurie Reniţă a amintit că magistrații Curții Constituționale au constatat, încă în 2018, desuetudinea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (din 1 septembrie 1989), care operează cu sintagma „limba moldovenească”.

Potrivit unei alte inițiative legislative, prezentate de către deputatul fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Lilian Carp, se propune modificarea și completarea Legii cu privire la fundațiile de caritate. Amendamentele vin să interzică acestora să desfășoară acțiuni care exprimă preferințe politice sau favorizează un partid, mișcare social-politică sau concurent electoral. Totodată, membrii consiliului fundației și ai altor organe ale acesteia nu pot fi persoane de demnitate publică, persoane aflate în funcții la un partid, mișcare social-politică, sau soțul/soția acestora.

Potrivit lui Lilian Carp, se propune ca fundațiile înregistrate până la intrarea în vigoare a acestei legi să aibă un termen de trei luni pentru reînregistrare. Cele care nu se vor conforma vor fi considerate autodizolvate și radiate din registrul fundațiilor.

Lilian Carp a mai spus că în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, multe fundații de caritate au fost utilizate în scopuri politice, iar tendința politicienilor este a le transforma într-un instrument de finanțare netransparentă a proiectelor lor politice, inclusiv pentru a le utiliza în campanii electorale.