Războiul Rece este denumirea confruntării dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, care a avut loc între 5 martie 1946 și 1 februarie 1992. În ciuda faptului că acest conflict se numește război, nu a avut loc niciun conflict armat între state. Cu toate acestea, conflicte au avut loc în alte țări, iar URSS și SUA au fost parte activă la ele. Ce-a însemnat acel Război Rece atunci, pentru istoria omenirii, dar și ce înseamnă el pentru prezentul și viitorul tuturor, în sensul efectelor pe care le-a produs și continuă să le producă, al moștenirii pe care ne-a lăsat-o și al lecțiilor pe care le-a lăsat de învățat – au discutat participanții la dezbaterea publică „Lecțiile Războiului Rece”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că Războiul Rece se numește rece pentru că nu a avut loc nici măcar o singură bătălie armată pe teritoriile țărilor în aflate în acel război, iar armatele Uniunii Sovietice și ale Statelor Unite nu au participat la o ciocnire deschisă una împotriva celeilalte. Potrivit lui, termenul „Război Rece” a fost folosit pentru prima dată de scriitorul George Orwell în 1945 după deflagrația a două bombe în Japonia. „Războiul Rece dintre URSS și SUA s-a caracterizat parțial prin producerea, proliferarea și intimidarea ulterioară prin eventuală utilizare a armelor nucleare. Dar nu este vorba doar despre armele nucleare, pentru că esența războiului a constat în goana practic neîntreruptă a înarmării și cu alte tipuri, nu doar nucleare. Cu cât una dintre părți se înarma mai tare, cu atât amenințările deveneau mai pregnante”, a spus el .
Expertul explică faptul că Războiul Rece a provocat crearea alianțelor militare opuse. Astfel, pe 4 aprilie 1949, a fost proclamată crearea blocului militar nord-atlantic (NATO), care, pe lângă Statele Unite și Canada vecină, includea și o serie de state capitaliste europene – Marea Britanie, Franța, țările Benelux, Norvegia, Islanda, Danemarca, Italia și Portugalia. Totodată, pe 14 mai 1955, în Polonia a fost semnat un document care oficializa uniunea militaro-politică a statelor socialiste, cunoscută și sub denumirea de Pactul de la Varșovia. Acesta a inclus țări precum URSS, Polonia, Germania de Est, România, Cehoslovacia, Ungaria, Albania și Bulgaria. Acest acord a durat până la sfârșitul Războiului Rece.
„Formal se consideră că punctul de pornire a Războiului Rece a fost din celebrul discurs de la Fulton al fostului premier britanic Winston Churchill, pe care l-a ținut pe 5 martie 1946. De fapt, cauzele începerii Războiului Rece au fost ideologice, politice și economice. Dacă ne referim la cele ideologice, ideologiile SUA și URSS erau antagoniste, iar cea a URSS era chiar expansionistă. Pretenția expansionismului a provocat de fapt goana înarmărilor, care a fost una pe față, condusă pentru a arăta puterea rivalului și potențial descurajator pentru cealaltă parte. Dacă ne referim la cauzele politice, America capitalistă, iar Uniunea Sovietică socialistă, respectiv, se temeau de sporirea influenței reciproce în lume. Și aceasta expansiune era folosită ca o sperietoare”, a mai spus Igor Boțan.
Politologul german Anneli Ute Gabanyi, cercetător principal la Institutul de cercetare al Radio Europa Liberă din München și la Institutul de studii internaționale și de securitate din Berlin, vede apariția termenului „Războiul Rece” în anii 1938-1939. Era referitor la Războiul Rece pe care Hitler îl ducea împotriva Poloniei înainte de a o ataca. De asemenea, aliații Poloniei – Statele Unite și Marea Britanie, pe de o parte, și Uniunea Sovietică, pe de altă parte, au început să-și împartă sferele de influență pentru perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial încă atunci când erau parteneri în lupta împotriva Germaniei naziste. „Adică în octombrie 1948, Churchill s-a întâlnit cu Stalin și au făcut calculele procentelor – adică Occidentul va avea atâtea procente din România, Bulgaria, Ungaria etc., iar Uniunea Sovietică și Occidentul își va avea partea în Grecia, ceea ce era foarte important pentru Marea Britanie”, explică Anneli Ute Gabanyi, autor de studii de istorie recentă și de studii de securitate privind România și Republica Moldova.
Potrivit ei, încă în timpul războiului, în ianuarie 1945, Stalin, într-o convorbire cu un politolog și politician iugoslav, a spus – „Acest război nu este ca toate celelalte din trecut. Acolo unde ajung armatele unei țări, acel stat își impune și sistemul politic și social”. Deci, pentru Uniunea Sovietică, de la început, era important să-și creeze nu doar un fel anumit de securitate în jurul său, dar și să se împrejmuiască cu țări care au același sistem și care nu amenință sistemul social și politic din Uniunea Sovietică. Politologul german a precizat că și atunci când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, unii observatori au spus că Rusia, Moscova, Putin nu ar putea să sufere prezența unui sistem democratic la granițele sale occidentale, adică în Ucraina.
Anneli Ute Gabanyi a menționat că Uniunea Sovietică demarcându-și zona de influență în care se aflau sateliții, țări ocupate și care nu au ales nici ocupația și nici regimul, le-a impus pas cu pas un sistem, chiar și economic, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie. Este vorba despre un sistem absolut unic din istoria lumii. „Pe de altă parte, și occidentalii, și SUA și Marea Britanie, și-au dat seama că fostul aliat a devenit un inamic. Și atunci, după ce războiul civil a izbucnit în Grecia, președintele american Truman a formulat doctrina Truman în 1947, care spune așa – „Statele Unite vor apăra statele lumii împotriva statelor totalitare, împotriva dictaturilor”. Aici văd eu începutul adevărat al Războiului Rece, cu două tabere clar delimitate și cu două sfere de influențe care au început să se contureze, prin formarea acelor alianțe, economice și militare,, inclusiv NATO prin care SUA și-au declarat și păstrat leadershipul”, a mai spus Anneli Ute Gabanyi.
Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar, a declarat că, dacă e de pătruns mai profund în istorie, se constată că sintagma „Război Rece” apare încă în secolul al XIV-lea. Ea îi este atribuită regentului Castiliei, Juan Manuel, care spunea că este un război dintre creștini și mauri. „Dacă, anterior, războaiele fierbinți aveau o dată clară de declanșare și se finalizau cu un tratat de pace, atunci Războiul Rece nu are un început și nu are sfârșit”, precizează doctorul în istorie.
El a făcut trimitere la lucrarea fundamentală „Istoria Războiului Rece” de Andre Fontaine, în care autorul pomenește despre „Războiul Rece” nu după al Doilea Război Mondial, ci după lovitura de stat bolșevică din octombrie 1917. „Atunci lumea a fost scindată. Acest regim bolșevic, instituit pe ruinele Imperiului Rus a creat o nouă societate, o nouă viziune, o nouă ideologie, fiind antagonistă cu alte sisteme care existau în acel moment. Are loc dezbinarea lumii din 1917. Din perspectivă simbolică, Lenin transferă capitala din Sankt-Petersburg în Moscova în ianuarie 1918, iar aceasta noi o putem considera drept preluarea unui model asiatic. Dacă Sankt-Petersburg, format de către Petru cel Mare, reprezenta o fereastră spre lumea occidentală, adică Rusia prelua valori occidentale, europene, brusc, prin transferul acesta simbolic, Lenin și acoliții lui spuneau că deja este altă paradigmă”, explică conferențiarul.
Potrivit lui, este cunoscut faptul că lumea occidentală stătea în expectativă să vadă finalitatea războiului civil din Rusia și a recunoscut Uniunea Sovietică doar după ce a fost clar că cei care susținuseră Imperiul Rus au pierdut teren și s-a instituit o nouă putere bolșevică. Și Occidentul a recunoscut Uniunea Sovietică formată în 1922. Ulterir, are loc o scindare a lumii prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 – este foarte important că s-a văzut clar cum Uniunea Sovietică stalinistă, împreună cu Germania nazistă împarte lumea în sfere de influență.
„Procentajul rușinos, târguiala dintre Churchill și Stalin denotă foarte cinic cum marile puteri împart lumea. Lumea s-a divizat, a devenit o lume dihotomică”, mai spune Ion Valer Xenofontov.
Potrivit lui, sintagma de „perdea de fier” îi este atribuită lui Nicolae Iorga pe care acesta a folosit-o în urma rapturilor teritoriale din vara anului 1940. Marele istoric spunea că s-a format o „perdea de fier” în România, în sens că Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței au fost anexate de Uniunea Sovietică.
Dezbaterea publică cu tema „Lecțiile Războiului Rece”, este ediția a 21-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN