După invazia în Ucraina, Federația Rusă încearcă să impună o nouă ordine mondială, un model care nu satisface pe nimeni. Este un moment de cotitură și fiecare țară trebuie să se orienteze și să-și apere propriile interese. Acum este și momentul când Republica Moldova trebuie să decidă cum să se desprindă de spațiul rusesc și să se conecteze definitiv la spațiul european. Aceasta este opinia istoricului Ion Negrei, ex-viceprim-ministru al Republicii Moldova, exprimată în cadrul dezbaterii publice cu tema „Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova?”, organizată de IPN.
„Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a pus întreaga lume într-o situație nestandard. Până la invazia Rusiei în Ucraina, exista o ordine mondială bine pusă la punct, cu plusuri și cu minusuri. După această invazie, Federația Rusă încearcă să-și impună o nouă ordine mondială, din punctul său de vedere, cu respectarea realităților, așa cum spun liderii de la Kremlin. Realitățile sunt luarea în considerare a intereselor Rusiei, iar asta înseamnă neglijarea intereselor altor popoare, altor state. Din acest considerent, acest model de nouă ordine mondială nu satisface pe nimeni. Am văzut că lumea s-a solidarizat atât de multă, că respinge acest concept. În acest concept ne încadrăm și noi. Acum urmează să decidem încotro o ia Republica Moldova. Rămâne în formula de independență politică, pe care o are la momentul de față. Este foarte vulnerabil acest statut. Suntem foarte vulnerabili din punct de vedere energetic, al factorului uman. Din acest punct de vedere fiecare națiune își modelează perspectiva”, a declarat Ion Negrei.
El spune că Republica Moldova trebuie să decidă cum să se desprindă de spațiul rusesc și să se conecteze definitiv la spațiul european. Potrivit istoricului, modele și exemple în acest sens sunt, rămâne doar să fie ales cel oportun.
„Țările Baltice ne-au arătat cu a avut loc detașarea de spațiu rusesc și conectarea la spațiul european. Finlanda, care a fost o țară dependentă de Rusia, în aceste zile ne-a arătat alegerea făcută, că în afară de UE, intră și în blocul NATO. Polonia își rezolvă problema în contextul popoarelor europene. În spațiul acesta european rămâne Republica Moldova cu un statut indefinit, dar s-a transformat în momentul de față într-un generator de securitate nu doar pentru spațiul nostru, dar și pentru spațiul european. Puterile europene, actualmente, pun accent pe Republica Moldova și mai mult ne propun orientarea spre modelul european, decât sunt mesajele din interior. Se vede cu ochiul liber că aici, această vulnerabilitate este atât de puternică că într-o clipă poate să transforme Republica Moldova într-o parte componentă a imperiului sovietic în nouă formulă, dar și într-un pericol pentru întreaga structură europeană”, a declarat Ion Negrei.
Istoricul susține că la momentul de față, orientarea de bază a Republicii Moldova trebuie să fie spre structurile europene „într-o solidaritate deplină cu lumea europeană și alături de această lume. Trebuie să caute să depășească faza de criză pe care o trăiește omenirea și să-și găsească locul de unde a fost ruptă mai bine de două sute de ani, în spațiul european, în spațiul românesc. Ar putea fi diferite formulele în care va intra în această comunitate europeană, în formulă statală, în formulă de parte componentă a spațiului românesc etc. Aici ar fi cazul să se discute și să găsim formula. Să mergem pe crearea de structuri europene pe două paliere, pe palierul românesc și pe palierul moldovenesc, cred că este mai scump și mai de durată. Intrarea în întregul românesc este iarăși o problemă, deoarece populația din acest spațiu nu este încă pregătită pentru această formulă. De aceea ar trebui de lucrat în acest sens, de consolidat conștient această opțiune și de orientat pentru îndeplinirea sa”, a mai spus el.
Ex-viceprim-ministru al Republicii Moldova, Ion Negreii a concluzionat că deja este clar „va fi o nouă ordine mondială, nu în formula propusă de Rusia. Va fi într-o formulă democrată și această formulă va fi propusă și Rusiei”. Potrivit lui, păstrarea Rusiei în forma sa de forță revanșardă este un pericol în continuare. De aceea în formula generală, Moldova trebuie să-și găsească locul în Europa.
Dezbaterea publică „Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova?”, este ediția a 7-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN
