Integrarea europeană a Republicii Moldova – mit sau realitate? Dezbateri la IPN

Vara aceasta s-au împlinit șase ani de la semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE și patru ani de la intrarea lui în vigoare. Participanții la dezbaterile publice „Integrarea europeană a Republicii Moldova – mit sau realitate?” au examinat dacă procesul de integrare europeană a devenit o realitate sau a rămas în spațiul virtual al așteptărilor și dorințelor.

Secretarul de stat la Ministerul afacerilor externe și integrării europene Tatiana Molcean și-a consolidat opinia cu cifre. „În acest răstimp mai mult de 360 de standarde legislative europene au fost implementate în legislația națională. Aceasta înseamnă că standardele europene deja există în viața noastră cotidiană. Admit că nu toți realizează ce înseamnă aceasta, dar ele există”, a notat secretara de stat.

Dânsa a menționat că mai mult de 2,5 milioane de locuitori ai Moldovei s-au folosit de regimul călătoriilor fără vize în țările UE. „Acesta e, la fel, un rezultat al integrării europene. Tot așa, și de multiplele programe europene de instruire, științifice, de cercetare, stimularea și dezvoltarea exportului în statele UE. Sunt convinsă că integrarea europeană a devenit o realitate pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de sfera preocupărilor lor”, a menționat Tatiana Molcean.

Dânsa consideră că Acordul de asociere este cel mai însemnat rezultat al integrării europene. „Este principalul instrument al dezvoltării, foaia de parcurs. Prevederile acestuia vizează toate sferele economiei și societății. Semnarea lui a tras linie sub o muncă de doi ani și chiar de atunci a început procesul schimbărilor în bine, pentru a ne ridica la un anumit nivel”, a recapitulat Tatiana Molcean.

Publicistul și comentatorul politic Evghenii Șolari de la publicația electronică NewsMaker a numit factorii de succes în integrare europeană. „E necesară schimbarea elitelor politice și a mentalității sociale”, consideră jurnalistul.

„În orice dezbatere onestă despre integrarea europeană pentru Moldova, trebuie separat grâul de neghină. Grâul sunt valorile care pot fi numite europene, sau civilizate. În esență, vorba e despre edificarea unui stat normal, despre o democrație funcțională, eradicarea corupției, instituții de stat eficiente, o economie deschisă și liberă. Vorba e despre o cultură politică care asigură interacțiunea cetățeanului, societății și statului, consensul socială, nediscriminarea, o societate incluzivă, care își înțelege complexitatea și diversitatea. Iar neghină sunt politicienii moldoveni afectați de corupție, populism, geopolitică, mentalitate feudală și lipsa de voință de a înfăptui o modernizare reală. E aceea ce își are numele de sistem politic moldovenesc ”, spune Evghenii Șolari.

În fine, a specificat el, pe de o parte în Moldova se implementau standarde europene, iar pe de alta, se ruina democrația, se capturau instituțiile de stat și se devasta sistemul bancar. „Din anul 2014 încoace, procesul degradării puterii de stat, furtul miliardului, dezmățul corupției, scindarea societății - aceea ce nu are nici o afinitate cu politicile europene, au avut loc sub flamura europeană”, a menționat jurnalistul.

El este convins că important este ca din cele întâmplate să se tragă învățăminte. „Iar ele sunt următoarele: cu un asemenea sistem politic și cu asemenea elite reformele nu funcționează. Iar schimbările pozitive care au loc nu sunt evidente și clare pentru oameni ”, a conchis Evghenii Șolari.

Dezbaterile publice „Integrarea europeană a Republicii Moldova – mit sau realitate?” au avut loc la Agenția de știri IPN în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, care se derulează cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE