Republica Moldova la cei 25 de ani de Independenţă cântă, dar nu poate lua notele de sus. Ciclu IPN

La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---

Compozitorul Eugen Doga: Eu zic că noi încă nu am ajuns la stări de sănătate a organismului acesta care se cheamă stat. Noi încă mai cerem bani ba de la unii, ba de la alţii. Aceasta este perna noastră cu oxigen. Organismul sănătos nu are  nevoie de pernă de oxigen, la fel cum şi un om sănătos nu are nevoie de cârje.


Republica Moldova la cei 25 de ani de Independenţă cântă, dar nu poate lua notele de sus şi în cazul acesta nu trece concursul. Nu poate cânta, dar iese în scena internaţională. Compozitorul Eugen Doga se întreabă dacă are dreptul această ţară, în genere, să urce în scenă cu aşa voce. Artistul vede foarte tristă Republica Moldova la un sfert de veac de Independenţă. Tristă pentru că elitele acestei ţări sunt preocupate de altceva decât de problemele statului şi ale cetăţenilor.

Republica Moldova s-a desprins de Uniunea Sovietică, dar nu a devenit liberă de nevoi, de probleme sociale, administrative, probleme de hotare, de integritate. „Noi avem doar hotar cu România, acolo poate unde nu e chiar de primă necesitate, cu toate că aici începe UE. Dar în est nu avem. Stau alţii acolo şi nu păzesc hotarele noastre, dar păzesc pământul furat de la noi. Ăştia nu-s pacificatori. Dacă sunt acestea forţe comune de menţinere a păcii, atunci trebuie să stea în comun acolo. Ăia şi-au îngrădit moşia lor, ăştia stau extraordinar de departe, aproape de Anenii Noi, în pădure, ca nişte partizani”, notează Eugen Doga.

Compozitorul spune că nu poate fi nici vorbă de Uniunea Europeană cât timp avem armată străină, cât nu e pace şi armonie în societate. „Care Uniune Europeană o să-şi ia nevoia asta pe cap? De unire cu România nici atât nu poate fi vorba. Noi până acum nu ştim ce stat vrem să construim. Noi sărbătorim 25 de ani ai statului, dar sub ce formă e acest stat şi se respectă forma aceasta? Unde el începe şi unde se termină, cine le-a stabilit aceste hotare?”, se întreabă maestrul.

Eugen Doga: „Mulţi oameni care au ieşit în stradă atunci, în 1990-1991, deja nu mai sunt pe prima linie. Şi atunci unii mai şmecheri s-au prefăcut, ca şi acum – ne declară una, dar procedează în alt mod, în interese personale. Au trecut 25 de ani şi nimic nu putem înţelege ce se petrece în ţara aceasta. Noi citim numai că suntem agresori?! Noi am agresat pe cei care ne-au furat pământul şi noi răbdăm chestia asta. Ba chiar şi îi ajutăm pe hoţii ţării, stăm un sfert de veac la „negocieri” cu ei, le mai plătim datoriile lor! Bravo!”.

O foarte mare parte din societatea noastră îşi găseşte destinul peste hotare, remarcă artistul. Nu doar cei care strâng căpşuni şi care strâng resturile în gospodăriile oamenilor din Occident, dar foarte mulţi oameni care muncesc intelectual acolo. „I-am văzut şi i-am cunoscut în Canada, America, Europa – nişte băieţi extraordinari, care termină şcolile lor cu menţiuni, care iau titluri cu grade ştiinţifice, de campioni în diferite domenii în ţări străine. Dumnezeu ne-a dat un har aparte”, spune compozitorul.

Eugen Doga spune că Republica Moldova nu are simboluri. „Se cântă imnul limbii române, dar nu imnul statului. Iar cu limba română e o joacă politică de import, fiindcă în Constituţia ţării e numită altfel, aşa cum a fost pe vremurile statului feudal medieval. Încolo ne trag! Vreau să scriu imnul acestei ţări, dar aştept când va veni acel moment. Sper că independenţa va fi nu numai calendaristică, că vom ajunge să avem nu numai drapel, dar şi alt simbol, pe care l-am putea cânta cu mândrie în limba vorbită de popor astăzi, care ne-ar uni nu numai pe acei ce trăiesc pe pământul acesta, dar şi cu cei rămaşi peste secole în istoria neamului, cu acei care vor veni după noi”, menţionează Eugen Doga.

Despre cum i-a influenţat Independenţa cariera, compozitorul spune că din anul 1983 nicio lucrare a sa nu a fost cumpărată în Republica Moldova. Din cele 27 de CD-uri lansate, niciunul nu s-a produs şi nu s-a vândut aici. Acest lucru, în opinia sa, se întâmplă pentru că sunt oameni întâmplători plasaţi în anumite funcţii, săraci spiritual. „Oameni pe care nu îi doare nimic, nu au această armonie cu societate, cu lumea reală. Bănuiesc, că nici nu simt ei lipsa spirituală, dacă nu ştiu ce e asta. Dacă muzica nu se înregistrează, nu se procură nimic, nu se publică, aceasta înseamnă că e o formă de embargou faţă de ea”, notează compozitorul.

Artistul îşi doreşte ca Independenţa ţării să fie „umplută” cu un conţinut concret – „să fim cu adevărat independenţi, să nu avem armate străine pe teritoriu, să nu fim dependenţi de sărăcie, de canale informaţionale străine. „Peste 30 de posturi de televiziune din afară  ne toacă de jur-împrejur informaţii în defavoarea noastră şi există numai două posturi naţionale. Ne spun că nu există embargo la produsele moldoveneşti, că aceasta nu este Armata a 14-a, dar este altceva, că nu se încorporează populaţia băştinaşă în această armată. Cum putem fi independenţi? Pământul acesta îmi aparţine şi mie, mă interesează soarta acestor oameni care trăiesc pe acest pământ. Deci, şi soarta mea”, spune Eugen Doga.

Pe hârtie da, ţara e independentă, dar în realitate – nu. Financiar nu este independentă, „bănuţii pe care îi adună bătrânica cu mâini bătătorite de sapă sunt furaţi, restul care vin din străinătate – la fel sunt furaţi. Ce e drept, vin apoi hoţii aceştia şi le fac cadouri  bietelor bunici din banii furaţi, câte un pachet de hrişcă ori un prânz aşa-zis pe gratis”. „Republica Moldova este ca un cal încălecat, care nu poate merge. Cum să mergem, dacă atâtea probleme ne împiedică? Noi nu ştim ce stat vrem să facem. Patriotismul despre care se vorbeşte la fiecare pas  poate fi început cu cuvântul Patrie. Patria are dimensiuni spaţiale, o comunitate, o limbă, care uneşte toate etniile, este înţeleasă şi iubită de toţi cetăţenii acesteia”, spune Eugen Doga.

Pentru aceasta ar fi, în primul rând, nevoie de stabilitate politică – „să obosească odată şi odată aleşii noştri de lupte pentru scaune şi ghişeuri bancare”. Trebuie să existe un nivel de viaţă decent, măcar la nivelul statelor vecine. Spiritul să aibă libertate pentru că deseori omul e gata să nege toate celelalte în favoarea lui, ca să poată cânta, vorbi, să se poată simţi liber la el în casă, să fie sigur că este gospodarul acestei case. Să aibă nişte piloni puşi în faţa sa pentru viitor. Pilonii aceştia pot fi „un program de viitor elaborat cu societatea, nu pe ascuns, după miez de noapte”.

Noi avem  multe sărbători, spune Eugen Doga, dar nu ştim să sărbătorim măcar ziua Independenţei. „Mi-amintesc la noi în sat, după război, când era nevoie, deportări, foamete, totuşi, sâmbăta, duminica oamenii îmbrăcau haine mai bunicele şi ieşeau la biserică, ieşeau în sat să se arate lumii şi lumea să îi vadă. Noi, cred eu, ar fi cazul ca să ne bucurăm de această zi, care este mai mult iluzorie decât reală, dar nici fără iluzii nu putem trăi. Să ne ajute Domnul ca Ministerul Culturii să readucă portul naţional, dar şi cel spiritual. Pentru mine straiele bunicele sunt muzica şi dacă muzica mea nu se va cânta la sărbătoarea Independenţei, ori la alte sărbători, desigur pentru mine ar însemna sărbătoare luată în ghilimele, ori sărbătoare furată”, spune compozitorul.

Peste 10 ani speră că Republica Moldova va exista încă. „Suntem un câmp părăsit, cu buruieni şi spini. Trebuie un tractor cu plugul mare să scoată la suprafaţă pământul acela sănătos. Avem un cernoziom bun nu numai în mod direct, acest pământ inegalabil, dar şi cel spiritual, genetic. Avem o sumedenie de oameni buni, dar ei sunt împrăştiaţi. Sunt lucruri foarte bune cu care să ne mândrim, dar ele sunt sub aceste buruienei”, a conchis artistul.
---

Eugen Doga este compozitor moldovean. A fost decorat cu înalte distincţii de stat. Este Maestru Emerit al Artei din Moldova. Laureat al Ordinului Republicii, cea mai înaltă distincţie de stat oferită de Republica Moldova. Este şi Artist al Poporului din URSS. În 2000 a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de comandor, iar în 2014 a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de Mare Ofiţer. În Federaţia Rusă a fost decorat cu ordinul „За заслуги перед отечеством” gradul IV. A primit şi Medalia de aur „Omul secolului XX” în SUA. Este membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar Institutul Internaţional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Anastasia Rusu, IPN

Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru AlaibaIurie CiocanAna-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga GagauzStella CiobanuIurie LeancăVictor ParlicovDoru CuroşuIgor MeriacreValeria ŞeicanCiprian RaeţchiAndrei Năstase  Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie, Valeriu Matei, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Iulia Iabanji, Petru Macovei, Mariana Onceanu Hadârcă, Maia Sandu etc.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE