Igor Klipii: Integrarea europeană încă nu a devenit un factor de coeziune națională

„Sper că Republica Moldova va obține acest statut (de candidat la aderare). Dar este important să nu se intrăm în panică, dacă aceasta nu se va întâmpla – să se învețe lecția”, a punctat cu prudență Igor Klipii, expert asociat IDIS Viitorul, membrul al Comitetului pentru Unitate și Bunăstare (CUB), ex-ambasador al Republicii Moldova în Lituania, în cadrul dezbaterii publice „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova?. Pe ce se poate baza decizia?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.

Expertul consideră că deja astăzi, în cadrul vizitei președintelui Franței Emmanuel Macron, care este la conducerea rotativă a Uniunii Europene, va fi conturat mesajul la care se poate aștepta țara noastră la apropiatul summit UE. „Din cuvintele lui la conferința de presă comună cu Maia Sandu va transpira optimismul sau pesimismul”, a specificat vorbitorul.

Încercând o creionare a experienței și a lecției de învățat la nivel național, ex-ambasadorul a menționat că investițiile nu vor veni, dacă țara nu se va securiza într-un spațiu economic geopolitic concret. „Rolul României în cazul dat este crucial. Păcat că l-am neglijat și continuăm să-l neglijăm, cred eu, la moment. Trebuie să consolidăm societatea, să ne alegem drumul de parcurs. Și să lucrăm”.

Solicitat de moderator, Igor Klipii s-a referit la CUB (Comitetului pentru Unitate și Bunăstare), care și-a asumat rolul de a sprijini efortul de integrare europeană. Formațiunea s-a pronunțat în favoarea Ucrainei, considerând că lupta Ucrainei va determina și destinul european al Republicii Moldova. „La fel, am încercat să atenționăm guvernarea despre insuficiența comunicării. În acest sens, trebuia să se obțină ca integrarea europeană să devină un instrument, un factor de coeziune socială. Dar însăși faptul că noi (societatea civilă) n-am mai apucat să vedem chestionarul UE, îmi pare o gafă de comunicare a guvernării”, a opinat expertul.

Vorbind despre obiectivele noii entități a societății civile, Igor Klipii a precizat: „CUB este o încercare de a reacționa acolo unde autoritățile nu observă în virtutea faptului că lucrurile o copleșesc, în timp ce situația poate fi corectată. Asta dacă există comunicare, iar feed-back-ul din partea comunității de experți nu e trecut cu vederea. Nu suntem unicul club, care solicită comunicare din partea guvernării. Încercăm să fim cât se poate de pragmatici și coerenți și să venim cu reacții pe subiecte care ne par suficient de importante pentru a fi abordate – cu argumente și persoane consacrate în domeniul respectiv, asigurând calitatea expertizei”.

Vorbind despre lucrurile nefăcute pentru a spori șansa unei aprobări în cadrul viitorului summit, expertul consideră că un parteneriat declarat cu România și Țările Baltice ar fi tras considerabil pe cântarul deciziei de ridicare a statului țării în procesul de integrare europeană. „Sunt sigur că acestea sunt țările care necondiționat, fără a fi rugate chiar, probează cauza Republicii Moldova. Ele sunt în stare să convingă și alte state... Spre exemplu, Danemarca, o țară care susține substanțial capacitățile militare ale Ucrainei, dar manifestă rezerve față de perspectiva ei europeană”, a punctat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?”, organizată de IPN, a fost ediția a 253-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE