Igor Grosu: Mobilizarea parțială din Rusia ne îngrijorează

Mobilizarea parțială anunțată de președintele rus Vladimir Putin îngrijorează autoritățile de la Chișinău. Președintele Parlamentului spune că subiectul va fi discutat la Consiliul Suprem de Securitate, unde vor fi analizate eventualele riscuri. Igor Grosu spune că în contextul acestei mobilizări, Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru un nou val de refugiați. Șeful Legislativului dă asigurări că deocamdată nu există un pericol eminent asupra securității Republicii Moldova, notează IPN.

Acum două zile, liderul de la Kremlin a anunțat mobilizarea parțială, fiind vorba despre aproximativ 300 de mii de rezerviști. Vladimir Putin a menționat că mobilizarea vizează doar persoanele care au pregătire militară. Președintele Parlamentului de la Chișinău spune că anunțul îngrijorează autoritățile Republicii Moldova, întrucât am putea asista la o schimbare a evoluțiilor de pe câmpul de luptă.

„Un pericol imediat asupra Republicii Moldova noi nu vedem, dar asta nu înseamnă că mobilizarea parțială nu ne îngrijorează. 300 de mii de oameni este enorm. Și asta poate duce la escaladare, dacă mobilizezi înarmați 300 de mii de militari la linia de confruntare, evident este o îngrijorare. Suntem convocați de doamna președintă la Consiliul Suprem de Securitate să audiem instituțiile de forță, de securitate. Să vedem analizele lor, informația din teren, care pot fi repercusiunile asupra zonei proxime, Odesa, Nicolaiv. În prezent, tot ce spun experții militari ucraineni, internaționali, este să nu există un pericol pentru regiunea Odesa. Primul lucru care ne-ar viza pe noi este un nou val de refugiați”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Retorica unor oficiali ruși și a președintelui belarus Alexandr Lukașenko, potrivit căruia Republica Moldova ar putea fi următoarea țintă după Ucraina, are menirea de a distrage atenția publicului de la eșecul războiului, spune Igor Grosu.

„Mesajele de la Moscova și Minsk care ne vizează au doi destinatari. E vorba de publicul lor intern, succese mari nu a înregistrat partea care invadează, ci înregistrează chiar un regres. De asta publicului intern trebuie să i se transmită un mesaj de încurajare. Pe de altă parte, această retorică alimentează coloana a 5-a de la noi, inclusiv pe fugarii care ar vinde și țara numai să-și scape pielea și averea. Eu nu cred că amenințarea cu arma nucleară este reală. Cred că oamenii acolo sunt raționali, dincolo de bravada pe care o prezintă la televizor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Președintele Maia Sandu a convocat pentru sâmbătă, 24 septembrie, ședința Consiliului Suprem de Securitate. Prioritar pe agenda discuțiilor este subiectul  securității regionale în contextul războiului din Ucraina. 

 

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Vasile Tofan prevede apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul constituțional și extinderea regulilor naționale pe întreg teritoriul țării. Documentul are drept obiectiv „avansarea pașnică și ireversibilă a reintegrării țării”, prin consolidarea suveranității și integrității teritoriale, transmite IPN.

Documentul include operaționalizarea, din 1 ianuarie 2027, a Fondului de convergență, destinat finanțării proiectelor în domenii precum educația, sănătatea, infrastructura locală, apa și sanitația, serviciile sociale, cultura și conectivitatea.

Programul prevede și extinderea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la documente emise de autoritățile constituționale, servicii medicale, prestații sociale, programe de ocupare și alte servicii publice. Totodată, sunt incluse măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv libera circulație, dreptul la proprietate, educația în limba română și libertatea de exprimare.

În domeniul securității, programul prevede menținerea dialogului pentru soluționarea problemelor cetățenilor și monitorizarea permanentă a situației din Zona de Securitate. Documentul mai propune transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională și continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, integrarea europeană va fi principalul instrument de modernizare și apropiere a întregului teritoriu al țării de standardele Uniunii Europene, inclusiv prin pregătirea aplicării legislației europene în regiunea transnistreană.

Vasile Tofan va prezenta marți în Parlament programul de activitate și componența echipei guvernamentale, solicitând votul de încredere al deputaților. Conform Constituției, Guvernul poate fi învestit cu votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Grosu: Mobilizarea parțială din Rusia ne îngrijorează

Mobilizarea parțială anunțată de președintele rus Vladimir Putin îngrijorează autoritățile de la Chișinău. Președintele Parlamentului spune că subiectul va fi discutat la Consiliul Suprem de Securitate, unde vor fi analizate eventualele riscuri. Igor Grosu spune că în contextul acestei mobilizări, Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru un nou val de refugiați. Șeful Legislativului dă asigurări că deocamdată nu există un pericol eminent asupra securității Republicii Moldova, notează IPN.

Acum două zile, liderul de la Kremlin a anunțat mobilizarea parțială, fiind vorba despre aproximativ 300 de mii de rezerviști. Vladimir Putin a menționat că mobilizarea vizează doar persoanele care au pregătire militară. Președintele Parlamentului de la Chișinău spune că anunțul îngrijorează autoritățile Republicii Moldova, întrucât am putea asista la o schimbare a evoluțiilor de pe câmpul de luptă.

„Un pericol imediat asupra Republicii Moldova noi nu vedem, dar asta nu înseamnă că mobilizarea parțială nu ne îngrijorează. 300 de mii de oameni este enorm. Și asta poate duce la escaladare, dacă mobilizezi înarmați 300 de mii de militari la linia de confruntare, evident este o îngrijorare. Suntem convocați de doamna președintă la Consiliul Suprem de Securitate să audiem instituțiile de forță, de securitate. Să vedem analizele lor, informația din teren, care pot fi repercusiunile asupra zonei proxime, Odesa, Nicolaiv. În prezent, tot ce spun experții militari ucraineni, internaționali, este să nu există un pericol pentru regiunea Odesa. Primul lucru care ne-ar viza pe noi este un nou val de refugiați”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Retorica unor oficiali ruși și a președintelui belarus Alexandr Lukașenko, potrivit căruia Republica Moldova ar putea fi următoarea țintă după Ucraina, are menirea de a distrage atenția publicului de la eșecul războiului, spune Igor Grosu.

„Mesajele de la Moscova și Minsk care ne vizează au doi destinatari. E vorba de publicul lor intern, succese mari nu a înregistrat partea care invadează, ci înregistrează chiar un regres. De asta publicului intern trebuie să i se transmită un mesaj de încurajare. Pe de altă parte, această retorică alimentează coloana a 5-a de la noi, inclusiv pe fugarii care ar vinde și țara numai să-și scape pielea și averea. Eu nu cred că amenințarea cu arma nucleară este reală. Cred că oamenii acolo sunt raționali, dincolo de bravada pe care o prezintă la televizor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Președintele Maia Sandu a convocat pentru sâmbătă, 24 septembrie, ședința Consiliului Suprem de Securitate. Prioritar pe agenda discuțiilor este subiectul  securității regionale în contextul războiului din Ucraina. 

 

Chișinăul nu riscă să rămână fără apă, iar în prezent nu există premise care să afecteze alimentarea cu apă a capitalei. Declarația a fost făcută de primarul general Ion Ceban în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, după ce Ministerul Mediului a avertizat că, pe fondul secetei hidrologice, stația de captare a apei ar putea deveni nefuncțională, dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, transmite IPN.

Primarul a precizat că, în weekend, Comisia pentru situații excepționale a municipiului Chișinău a aprobat versiunea actualizată a planului de protecție civilă privind aprovizionarea cu apă a capitalei. Totodată, specialiștii de la Apă-Canal Chișinău au fost delegați să monitorizeze permanent debitul și nivelul apei din Nistru, atât în zona centrală, cât și în nordul țării. Potrivit lui Ion Ceban, în ultimele patru zile nu au fost înregistrate abateri ale indicatorilor monitorizați.

Edilul a criticat declarațiile reprezentanților Ministerului Mediului și a menționat că gestionarea bazinului hidrografic al Nistrului și a debitelor de apă este responsabilitatea Guvernului, nu a autorităților locale. El a mai anunțat că a solicitat sesizarea Procuraturii în legătură cu afirmațiile făcute de reprezentanții autorităților centrale, pe care le consideră de natură să provoace panică în rândul populației.

Reacția primarului vine după ce ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că nivelul apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk este în scădere din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor în Carpați. Potrivit ministrului, dacă nivelul Nistrului va continua să scadă după 31 iulie, pompele principale ale stației de captare care alimentează cu apă Chișinăul s-ar putea opri, deoarece instalația poate funcționa doar de la un anumit nivel al apei. Ministrul a mai afirmat că sistemul de rezervă gestionat de Apă-Canal Chișinău este abandonat și nu este clar dacă mai poate fi utilizat.

Anterior, Ministerul Mediului a anunțat că Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu o secetă hidrologică accentuată în bazinul Nistrului. Autoritățile ucrainene au propus reducerea debitului deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă, însă, la solicitarea Chișinăului, au acceptat menținerea debitului actual până pe 31 iulie. La sfârșitul lunii, cele două părți urmează să reanalizeze situația în funcție de evoluția condițiilor hidrologice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025