Igor Boțan: Am avut o dualitate a puterii în Moldova, mărul discordiei fiind deciziile CC

Timp de o săptămână am avut o dualitate a puterii în Republica Moldova, mărul discordiei fiind deciziile Curții Constituționale, iar pentru depășirea stării de antagonizare dintre partidele politice trebuie să se revină la încrederea reciprocă. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice cu tema: „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova și au aparținut lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului.

La dezbatere au participat Vladimir Cebotari, deputat al Partidului Democrat și Liviu Vovc, deputat al Partidului Demnitate și Adevăr, Blocul ACUM.

„La 24 februarie am ales Parlamentul de legislatura a X-a. Dacă scoatem din calcul primul Parlament, de legislatura întâi ales în 1990 și cel ales la 24 februarie 2019, noi am avut practic alegeri parlamentare în baza Constituției. De șapte ori, transferul de putere s-a realizat în baza Constituției Republicii Moldova, de o manieră relativ stabilă”, a precizat Igor Boțan.

Expertul a conchis că evoluțiile de după alegerile din 24 februarie 2019 s-au datorat antagonizării dintre forțele politice.

„Această antagonizare a dus la o pauză a raporturilor dintre formațiunile politice, care nu au putut să discute de o manieră normală configurația unei majorități parlamentare. Mărul discordiei a fost cel legat de hotărârile și activitatea Curții Constituționale timp de o săptămână, începând cu 7 iunie”, a spus Ion Boțan.

„Noi am avut o preistorie care, iată, și-a lăsat amprenta asupra comportamentului și asupra evaluării proceselor care au avut loc. Este un factor cu certitudine pozitiv că, totuși, transferul puterii a avut loc de o manieră pașnică”, a afirmat Igo Boțan.

Expertul a mai precizat că cele întâmplate în această perioadă trebuie reglate nu doar de factorii politici, ci și de organele de drept și a afirmat că rolul jucat de Curtea Constituțională poate fi văzut în comunicatul prezentat de Comisia de la Veneția.

„Jurisprudența Curții Constituționale începând cu anul 2013 a fost una, dacă putem spune așa, care a condus spre situația care am avut-o pe 7, 8 și 9 iunie 2019, iar de aici putem trage foarte multe concluzii despre ce urmează să se întâmple în Republica Moldova, pentru a nu mai avea astfel de situații, care, cu adevărat, puteau să se termine tragic pentru mulți dintre cetățenii Republicii Moldova”, a spus Igor Boțan.

Expertul a conchis că Comisia de la Veneția a pus punct activității Curții Constituționale, care a avut un rol care nu îi face nicio onoare.

Igor Boțan a mai precizat că pentru a înțelege această antagonizare care persistă, foarte mult contează contextul. Pentru a face un istoric al antagonizării, Igor Boțan și-a expus opinia despre felul în care a intervenit concurența dintre partidele politice.

„Anul 2011 – doar ce s-a instalat Alianța pentru Integrare Europeană 2 și începe lupta între prim- ministru și viceprim ministrul pentru economie, d-nul, Valeriu Lazăr, iar cauza a fost lupta pentru controlul întreprinderilor de stat (...) După care am avut conflictul Combinatului de panificație „Franzeluța”, după care am avut așa-numitul atac raider asupra sistemului bancar în 2011, după care am avut curioasa decizie a Curții Constituționale în această privință. (...) După care am fost anunțați că s-a furat un miliard, după care au fost judecățile închise ale lui Vlad Filat, fără să știm care este punctul de vedere al domniei sale”, a conchis Igor Boțan, care a afirmat că totul a culminat cu deciziile Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019.

Igor Boțan a mai spus că, atunci când antagonismul este atât de puternic, în prim plan este problema încrederii. „Dacă ne uităm la noua guvernare, care încearcă să ia pârghiile puterii în mână, problema încrederii în șefii de instituții care, potrivit deciziei Curții Constituționale din 2010 trebuiau să fie depolitizate, deci poate noua guvernare să aibă încredere în acești șefi de instituții? Dacă ne uităm la modul în care s-au comportat...în domeniul audiovizualului, de exemplu, ridică o mulțime de semne de întrebare, numirile care au fost făcute în aceste instituții ridică semne de întrebare și nu vreau să se creeze impresia că toate aceste antagonsime au fost depășite și iată am ajuns în perioada în care încrederea poate domina. Nu există încredere și cum nu există încredere, vor exista probleme”.

„Și eu am fost uimit să văd programul de guvernare, dar am înțeles că este un program provizoriu, pentru anul 2019. Din 2009 am avut șase guverne și, dacă ne uităm atent la programele acestor șase guverne, vedem că sunt copy-paste. Deci, nu era nicio problemă pentru guvernul Maia Sandu să facă încă un copy-paste în care să fie trecută și securitatea și reglementarea problemei transnistrene. Este un lucru bun că nu a făcut un copy-paste”, a declarat Igor Boțan.

În ce privește programul fostului guvern Pavel Filip, expertul a precizat că a reprezentat o transpunere a partenerilor de dezvoltare.

Pentru depășirea stării de antagonizare trebuie să se revină la normalitate și la un dram de încredere reciprocă. „Mi-aș dori să se revină la aceea decizie a Curții Constituționale din 2010, care face o separare clară între instituțiile publice, politice, cum sunt parlamentul, guvernul și toate instituțiile subordonate guvernului, pe de o parte, și instituțiile de drept și de reglementare, pe de altă parte”, a spus Igor Boțan.

Igor Boțan a mai specificat că Republica Moldova se află într-un moment dificil de tranziție și este important ca opoziția făcută de PDM să fie una incisivă și constructivă, inclusiv prin oferirea de propuneri pentru numirea prin concurs a șefilor instituțiilor de drept și de reglementare. Igor Boțan consideră că acesta ar fi primul moment în depășirea antagonizării politice și revenire pe o pantă a normalității, în cadrul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Dezbaterile publice „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern”, constituie ediția a 111-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.