Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED

“Sprijinul european este esențial în îndeplinirea unei serii de obiective, dar acesta poate fi asigurat, dacă sunt respectate condițiile. Setând așteptări înalte, guvernarea urmează să demonstreze o performanță superioară guvernărilor anterioare...”
---


Echilibrul de puteri în interiorul guvernării de la Chișinău trece printr-o fază de contestare, care, deocamdată, nu amenință supraviețuirea coaliției, ci doar o testează. Pe filiera legislativă, blocul ACUM se confruntă cu efectele propriei diversități politice și democrații interne. Principialitatea individuală a anumitor deputați coexistă, atât în acord cât și în contradicție, cu pragmatismul general al blocului. În alt colț al majorității parlamentare, se înregistrează o intoleranță acută a Socialiștilor față de critica rezultată din pluralismul de opinii, provenit din ACUM. De aceea, semnarea unui „acord” mai amplu în timp și ca misiune, propusă de către Socialiști celor din ACUM, maschează intenția de a introduce mai multă inflexibilitate și conformism în coaliția de guvernare. În cadrul ramurii executive persistă un apetit enorm pentru reformă din partea Guvernului. Această particularitate sporește sensibilitatea acestuia la fiecare eroare de retorică și comportament al majorității parlamentare. Celălalt exponent al puterii executive - oficiul președintelui – acționează pe cont propriu și propulsează propriul set de politici, ulterior vociferate în Parlament de către Socialiști.

Cele trei caracteristici ale Guvernului

În primele două luni de guvernare, parlamentul, guvernul și președinția au demonstrat un nivel ridicat de colaborare, compatibilitate și proporționalitate. Responsabilitatea pentru actul guvernării, și eventualul eșec, pare însă să fie asumat de către Guvern, unde domină o determinare fermă de a pune bazele unor transformări sistemice. Demersurile publice ale premierului Maia Sandu proiectează trei caracteristici esențiale pe care ea le imprimă volens nolens actualului Guvern:

Guvernul - „agentul reformelor”. Teoretic și practic, implementarea până la capăt a reformelor depinde de participarea Legislativului. Totuși, în actuala ecuație politică, Guvernul își impune vocea în privința desfășurării reformelor. În centrul atenției Guvernului se află reformarea întregului sistem de justiție, de la funcționarea Procuraturii Generale până la instruirea și selectarea judecătorilor, adică supremația legii. Actualmente, efortul principal este dedicat creării unui mecanism robust de selectare a unui procuror general integru și credibil pentru guvernare și public. Premierul Sandu afirmă că Executivul va avea „un cuvânt greu de spus” atât la nominalizarea viitorului procuror general, cât și în “curățarea” justiției per ansamblu (Gov.md, 8 August 2019). Conștientizând incapacitatea sistemului de a se auto-curăța, Guvernul este decis să intervină din exterior. Mai exact,  se dorește înființarea rapidă a unui “Birou de combatere a corupției și reformă a justiției”, subordonat direct premierului și alcătuit din reprezentanții societății civile și experți internaționali. Un asemenea “birou” va facilita coordonarea pe orizontală a reformei justiției. Totodată, responsabilitatea pentru eșecuri va fi împărțită, inclusiv cu reprezentanții societății civile.

Guvernul – “superioritate morală”. Premierul Sandu exprimă deschis și frecvent o atitudine protecționistă față de Cabinetul său de miniștri. Asemenea manifestări conturează o linie de separare politică, tot mai vizibilă, între Guvern și celelalte instituții, atât pe partea de responsabilități, cât și de merite. Astfel, fiecare dată când premierul subliniază “integritatea” și “bunele intenții” ale Guvernului, pe de o parte, se face aluzie la un soi de superioritate morală (Agora, 8 August 2019). Iar, pe de altă parte, este umbrită credibilitatea majorității parlamentare PSRM-ACUM. În termeni foarte practici, accentuarea activității Guvernului are sens, deoarece posedă un potențial de capitalizare politică mai amplu decât asocierea cu majoritatea parlamentară, unde Socialiștii figurează în aceeași imagine.

Guvernul  - “arbitru politic”. Critica față de reprezentanții majorității parlamentare, exteriorizată recent de către premierul Sandu, îi conferă un rol politic neutru. Au fost țintiți deputații din ACUM care, potrivit ei, își manifestă “egourile”, dar și partenerii de guvernare - Socialiștii - pentru căutarea “pretextelor” ce amenință coexistența politică (Agora, 8 August 2019). Astfel, Maia Sandu îi atribuie rolul de „arbitru politic” întregului Guvern și cu aceasta pregătește terenul pentru viitoare presiuni din partea celor vizați din partea ACUM și PSRM.

Provocările guvernării și optimizarea agendei europene

Orientarea europeană a guvernării constituie cel mai valoros atu, deoarece implică acces la asistență politică, tehnică și financiară europeană, deja oferită de UE (IPN, 29 Iulie 2019). Dacă guvernarea demonstrează rezultate convingătoare, atunci suportul partenerilor europeni va crește și se va diversifica. Pentru a se diferenția de guvernarea precedentă, coaliția PSRM-ACUM trebuie să înfrunte câteva provocări.

În primul rând, progresele atinse anterior de către regimul oligarhic, în aceeași măsură ca și eșecurile, necesită asumare plenară, pentru a fi fie valorificate, fie corectate. Integrarea europeană se interpretează prin prisma rezultatelor atinse, chiar dacă la acestea au contribuit foști inamici politici. Continuitatea, coerența și complementaritatea deciziilor politice ajută la eforturile de apropiere de UE.

În al doilea rând, performanța Guvernului Maiei Sandu și a majorității parlamentare va fi văzută în comparație cu randamentul înregistrat de guvernarea anterioară. Raportul de implementare a Planului de Acțiuni cu privire la Acordul de Asociere pentru primele 6 luni ale anului 2019 arată că doar jumătate (circa 49%) din 129 de acțiuni au fost realizate (MFA.GOV, 7 August 2019). Este cert faptul că negocierile post-electorale îndelungate, urmate de criza politică, a frânat viteza de implementare. Cu toate acestea, rapoartele pentru 2017-2018  au scos în evidență o capacitate maximă de implementare de 66%. Pentru a-și demonstra abilitățile și dedicația față de vectorul european, blocul ACUM va fi nevoit să depășească simțitor gradul de implementare atins anterior de Partidul Democrat.

Nu în ultimul rând, din punct de vedere tehnic și funcțional, Guvernul are sarcina de a implementa și monitoriza un plan de acțiuni extrem de ambițios pentru perioada septembrie 2019-2020. Documentul elaborat și oferit spre consultare publicului combină programul de guvernare, Planul Național destinat realizării Acordului de Asociere, precum și condițiile programelor de finanțare cu FMI și Banca Mondială (Particip.gov.md, 30 Iulie 2019). O astfel de optimizare a resurselor disponibile pentru implementarea planului de acțiuni ale Guvernului riscă, de fapt, să desființeze tradiția de monitorizare separată a Acordului de Asociere. Optica instituțională față de agenda europeană poate suferi anumite modificări. Chiar dacă aglomerarea datelor simplifică munca Guvernului, aceasta va complica înțelegerea evoluțiilor legate strict de angajamentele ce decurg din Acordul de Asociere.

Agenda europeană pentru 2019-2020

Planul de acțiuni propus de către Guvernul Maiei Sandu pentru anii 2019-2020 conține măsuri din 11 domenii, detaliate în 146 de pagini (Particip.gov.md, 30 Iulie 2019).

Aparte de obiectivele de aproximare a legislației, caracteristice pentru toate domeniile, măsuri mai specifice legate de cooperarea cu UE sunt cuprinse în capitolul 8, dedicat politicii externe. Potrivit lui, autoritățile moldovenești se vor ocupa de organizarea Consiliului de Asociere UE-Moldova, iar până în decembrie 2020 planifică să negocieze o nouă Agendă de Asociere cu UE. În ambele cazuri, partenerii europeni vor contribui într-o măsură practic egală. Alte priorități țin de implementarea celor 12 recomandări ale Comisiei Europene, formulate în rapoartele privind mecanismul de suspendare a vizelor din 2018 și 2019. Recomandările includ măsuri de prevenire a migrației ilegale, dar înainte de toate acțiuni de contracarare a corupției și consolidare a rețelei naționale de instituții anti-corupție. Primul termen limită este stabilit deja pentru septembrie 2019, ceea ce poate fi insuficient ținând cont că Guvernul Maiei Sandu va fi la doar trei luni vechime de mandat. De asemenea, până în iunie 2020, autoritățile moldovenești planifică să realizeze prioritățile relevante din obiectivele 2020 ale Parteneriatului Estic, din care face parte interconectarea pe gaze cu România.

Totodată, la capitolul „Finanțe Publice”, sunt reflectate șase acorduri de asistență financiară cu UE, semnate de guvernele anterioare în anii 2014-2016. În baza a trei acorduri, UE a debursat asistență în august 2019 pentru învățământul vocațional, regimul fără vize și DCFTA. Restul debursărilor, pentru finanțe publice, agricultură și dezvoltare rurală și reforma poliției, sunt așteptate până în decembrie 2019. Obiectivul general al Guvernului este de a restabili relațiile de încredere cu UE pentru a accesa atât suport bugetar, cât și asistență macro-financiară. După evaluarea finală a îndeplinirii condițiilor de către UE, este prognozată recepționarea asistenței macro-financiare în trei tranșe – primele două în septembrie și decembrie 2019, iar a treia până în martie 2020.

În loc de concluzii...

Guvernarea de la Chișinău se află în postura de “pompier”, iar lipsa de concentrație asupra problemelor esențiale poate afecta livrarea reformelor sau chiar destabiliza coaliția de guvernare. Din această perspectivă de urgență, premierul Sandu descurajează tentativele de a plasa accentele pe obiective greșite, care provin din interiorul majorității parlamentare PSRM-ACUM.

Agenda de guvernare planificată pentru 2019-2020 este voluminoasă, de aceea necesită o guvernare deplin funcțională și dedicată. Sprijinul european este esențial în îndeplinirea unei serii de obiective, dar acesta poate fi asigurat, dacă sunt respectate condițiile. Setând așteptări înalte, guvernarea urmează să demonstreze o performanță superioară guvernărilor anterioare.

Dionis Cenușa