Protestele de la Poznan, Polonia, din 1956 au pus bazele zdruncinării din interior a sistemului stalinist în Europa de Est. Revolta muncitorilor din Poznan a fost urmată de revoluția de la Budapesta, astfel începând procesul destalinizării și democratizării Europei de Est. Opinia aparține istoricului român, Florin-Răzvan Mihai, cercetător științific în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit doctorului în istorie, procesul destalinizării a fost unul anevoios, a cuprins una câte una țările Europei de Est și a culminat cu aderarea statelor est-europene la Uniunea Europeană.
Potrivit istoricului Florin-Răzvan Mihai, protestele de la Poznan, în timpul cărora muncitorii polonezi au cerut condiții mai bune de viață și de muncă, au reprezentat începutul ireversibil al destalinizării țărilor est-europene. Dorința de libertate și democrație, alimentată de ideile occidentale, a cuprins statele Europei de Est, ducând la eliberarea ulterioară a acestora de supremația Kremlinului.
„În 1956 se produc două evenimente care dau mult de gândit. În primul rând, a fost ceea ce s-a numit vara poloneză, revolta muncitorilor de la Poznan care a avut urmări sângeroase. A fost o revoltă care a creat un model. Au murit cu acea ocazie 53 de oameni. Conflictul a pornit de la revendicări ce vizau scăderea nivelului de trai și normele de lucru împovărătoare. A fost un conflict social care a oferit iluzia că sistemul poate fi schimbat din interior. Asta a fost și speranța unor demnitari maghiari, când în 1956 a avut loc revoluția din Ungaria, care s-a soldat cu mult mai multe victime, zeci de mii de răniți, exilați, deportați. Atunci s-a cerut în mod deschis, mai ales în mediile studențești, liberalizarea societății. Acesta a fost începutul luptei sistemului din interior. Revoluția din 1956 din Budapesta a fost înecată în baia de sânge prin intervenția tancurilor Armatei Roșii”, a spus doctorul în istorie Florin-Răzvan Mihai.
Potrivit istoricului român, faptul că România condusă de Nicolae Ceaușescu, nu a participat la invadarea Cehoslovaciei, reprezintă un moment de cotitură în relațiile Kremlinului cu țările-satelit. În 1968, atunci când trupe de ocupație sovietice, maghiare, poloneze și est-germane au invadat Praga, dictatorul de la București a condamnat intervenția.
„Anul 1968 este un alt moment de mare tensiune în cadrul comunismului internațional. E vorba de perioada lui Brejnev, perioadă care a fost caracterizată printr-o stagnare evidentă. În 1968, sub conducerea Uniunii Sovietice, alte patru state au pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei, unde se încerca edificarea de către Alexandr Dubcek și a altor demnitari a unui socialism cu față umană, împrumutând din ideile occidentale. Adică, tonul încep să-l dea încet occidentalii. Treptat, Europa de Eest în mod timid urmează acest model tinzând spre măsuri tot mai democratice, liberalizare, căutarea unor măsuri alternative la modelul bolșevic și stalinist. În 1968 una dintre țări, fiind vorba de România, a refuzat să intervină militar, creând un nou câmp de tensiune între sovietici și țările satelit” a explicat cercetătorul științific în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Florin-Răzvan Mihai.
Sfârșitul destalinizării Europei de Est a vizat perioada gorbaciovistă, când în URSS au început primele procese de democratizare. Totuși, modelul stalinist de teroare și suprimare a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor sunt preluate acum de Vladimir Putin, iar putinismul devine la fel de periculos ca și stalinistul, spune istoricul.
„Sunt tot mai multe atacuri contra ideii hegemoniei Kremlinului și ele erau cu atât mai eficiente cu cât se produceau din interiorul sistemului, pentru că altfel acest sistem nu putea fi zdruncinat. Lovitura de grație s-a dat tot din interior, în timpul lui Gorbaciov, cu cunoscutele sale reforme, Perestroika și Glasnosti, reforme care au permis societății să gândească mai liber și să ceară mai multe drepturi civile, cetățenești. A fost lung drumul destalinizării, finalitatea lui a fost democratizarea Estului. Țările din Est au aderat ulterior la Uniunea Europeană, au adoptat valorile occidentale. Dar acum marea amenințare o reprezintă putinismul”, a punctat Florin-Răzvan Mihai.
Dezbaterea publică la tema „Stalinizarea și destalinizarea în context european” este a 14-a ediție din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN