Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la semnarea unui document important de nivel internațional numit „Memorandumul de la Budapesta”, în baza căruia care Ucraina a cedat viitorului agresor întreg arsenalul său nuclear, dar și o mare parte din armamentul și echipamentul său militar nenuclear. De ce țara vecină a căzut de acord să se transforme din cea de a treia țară nucleară în lume în una nenucleară? Cine și ce i-a promis în schimb pentru securitatea și independența sa? Cine și de ce a încălcat aceste promisiuni oficializate la cel mai înalt nivel internațional? Ce legătură are această încălcare de jurământ cu începerea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar și cu șansele opririi acestui război – au discutat invitații la dezbaterea publică „Falimentul Memorandumului de la Budapesta”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Memorandumul de la Budapesta este un document interstatal privind garanțiile de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. A fost semnat pe 5 decembrie 1994 de liderii Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii și SUA.
Potrivit lui, Memorandumul de la Budapesta a pus capăt unor lungi negocieri internaționale privind armele nucleare sovietice rămase la dispoziția Ucrainei după prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest arsenal era unul dintre cele mai mari din lume, dar guvernul ucrainean nu l-a putut folosi, deoarece funcțiile de control asupra forțelor nucleare strategice și codurile pentru lansarea rachetelor au rămas la Rusia.
„Negocierile au fost purtate cu scopul de a convinge Ucraina să transfere arme nucleare moștenite de la URSS către Rusia. În 1991-1994, Ucraina a semnat succesiv Declarația de la Alma-Ata, Protocolul de la Lisabona și a aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare ca stat fără nuclear. Deci, lucrurile au fost pregătite astfel încât, Ucraina renunțând la arma nucleară, să aibă garanții. Garanțiile de securitate au fost, așa cum spuneam, oferite de către Rusia, Marea Britanie și Statele Unite. Garanțiile se refereau la evitarea amenințării integrității teritoriale și independenței Ucrainei, dar și la abținerea de la constrângeri economice care ar putea încălca drepturile Ucrainei”, explică Igor Boțan.
Expertul a precizat că memorandumuri similare au fost semnate în aceeași perioadă cu Kazahstan și Belarus.
Vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, istoricul Ion Negrei, consideră subiectul discutat important din mai multe puncte de vedere, inclusiv din cauza războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Potrivit lui, în anul 1994 când a fost semnat Memorandumul de la Budapesta, lumea se afla într-o nouă formulă care s-a configurat după destrămarea Uniunii Sovietice, în urma căreia au apărut un șir de state independente, fostele republici unionale.
„În acest context au apărut trei noi state nucleare – deoarece pe teritoriul Ucrainei, Belarusului și a Kazahstanului – erau arme nucleare ale fostei Uniuni Sovietice. Aceasta suplimentar la ceea ce era pe teritoriul statului rusesc. În aceste condiții, clubul statelor posesoare de arme nucleare s-a extins, din 1991 până în 1994. Astfel, deși se renunțase la Războiul Rece, venea un nou pericol – se extindea teritorial arma nucleară, cu mai puține mecanisme de control”, a menționat istoricul.
Ion Negrei spune că noile state apărute în spațiul fostei Uniuni Sovietice erau niște țări slabe, din punct de vedere organizațional, politic, al garanțiilor pe care puteau să le ofere în gestionarea arsenalului nuclear etc. Respectiv, a apărut necesitatea de soluționarea a acestei probleme și, în opinia sa, este meritul și Ucrainei că a fost de acord să meargă la acceptarea statului de țară ne-nucleară, aderând la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și cedând tot arsenalul, pe care l-a moștenit de la Uniunea Sovietică, Federației Ruse cu scopul de a fi distrus.
„În sensul acesta se crea situația ca să se reducea foarte mult arma nucleară la nivel mondial. Și în acest proces de semnare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare au fost distruse mii de focoase nucleare sau rachete balistice intercontinentale – un arsenal foarte important. Lumea a răsuflat mai ușor. Și Ucraina s-a poziționat din start ca o forță nenucleară, deoarece statul ucrainean urmărea alte scopuri – să se încadreze în lumea civilizată, să se dezvolte economic, să devină un stat modern și civilizat. De asta a fost de acord să cedeze focoasele. Mai mult, acestea erau și depășite din punct de vedere tehnic, prezentând un mare pericol”, a notat vicepreședintele Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu”.
Potrivit lui, astfel la Summitul OSCE de la Budapesta din 1994, Ucraina a manifestat acest gest de bunăvoință de a preda arsenalul Federației Ruse pentru lichidare. Acest pas a fost salutat de către ceilalți semnatari, inclusiv de către Statele Unite, pentru că majoritatea focoaselor și rachetelor balistice intercontinentale de pe teritoriul Ucrainei erau orientate spre SUA. A salutat și Marea Britanie acest gest, iar mai târziu, la acest acord, au aderat și Franța, și China.
„Astfel, Memorandumul a fost salutat de toate statele nucleare. Ucraina cerea, în schimbul renunțării la statutul de stat nuclear, să-i fie oferite niște garanții, condiții de dezvoltare normale”, a mai spus Ion Negrei.
Directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, susține că, după destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina și Belarus erau unele dintre cele mai apropiate republici de Moscova. Ucraina era și una dintre cele mai mari, pe teritoriul său fiind amplasate mai multe unități militare, cu diferite capacități, inclusiv nucleare.
„Specific pe teritoriul Ucrainei era amplasată Armata 43, care avea în înarmare aceste arme nucleare. Conform diferitor surse, în total era vorba despre aproximativ 3 mii de focoase nucleare și respectiv echipamentele și platformele de lansare. La aceste capabilități nucleare se alătura și un număr enorm de armamente convenționale. Ca și Moldova pe timpuri, Ucraina a moștenit acele unități militare, acele regimente de aviație, de infanterie, navale etc.”, a explicat ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării.
De aceea, potrivit lui, după destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina prezenta o forță militară de temut. În aceste condiții, s-a decis ca cel puțin armele nucleare să fie transmise înapoi Rusiei din varii motive. Fiecare stat avea propriile motive. Ucraina înțelegea că este scump să le întrețină și această povară cumva trebuia luată de pe seama bugetului Ucrainei. „Totodată, trebuie de înțeles că Ucraina nu le-a cedat de bună voie. Au fost exercitate presiuni enorme atât din partea Rusiei, cât și din partea Statelor Unite și a altor puteri ca Ucraina să adere la acest tratat de non-proliferare și să cedeze acest arsenal nuclear. De asemenea, Ucraina a cerut să fie compensată și financiar și să fie asistată pentru distrugerea și evacuarea focoaselor nucleare și a arsenalului său nuclear”, a menționat Radu Burduja.
Directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței a declarat că în termeni financiari era vorba despre circa jumătate de miliard de dolari, acordați de SUA pentru dezmembrarea acestor echipamente nucleare și transferarea lor pe teritoriul Rusiei. La fel, Rusia a fost de acord să stingă o parte din datoriile pe care le acumulase Ucraina pentru gazul rusesc. Astfel, la acel moment, toată acea situație a fost benefică pentru toți participanții la Memorandum.
„Acum se discută despre textul ambiguu al acelui Memorandum care a purtat consecințe nefaste pentru Ucraina ulterior. Dar în momentul destrămării URSS a fost o soluție benefică pentru toți. Există discuții aprinse față de consecințe. Experții se împart în două tabere. Cei apropiați domeniul militar afirmă că Ucraina a cedat un element de descurajare militară enorm. Cei mai apropiați de politic și diplomație aduc contraargumente, pentru că, spun ei, chiar dacă Ucraina nu era de acord să cedeze armele nucleare, erau să fie exercite presiuni, astfel încât Ucraina să fie forțată să cedeze”, a mai precizat ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării.
Dezbaterea publică cu tema „Falimentul Memorandumului de la Budapesta” este ediția a 27-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN