Greu de crezut, dar până acum ilegalitatea guvernului transnistrean nu avea o definiție clară în legislația Moldovei, relatează IPN cu referință la Evropeiska Pravda de la Kiev. Mai mult, opinează redactorul publicației Serghei Sidorenko, chiar în ciuda „referendumului privind independența” organizat în Transnistria în 2006, în legislația Republicii Moldova acest termen nu a avut reflectare, darmite nu era prevăzută pedeapsă pentru acțiuni de decimare a statului.
Într-o analiză consacrată modificărilor în Codul penal al Republicii Moldova, publicația kieveană spune că după înfrângerea militară din 1992, conducerea Republicii Moldova a fost nevoită să semneze un acord de armistițiu cu președintele de atunci al Federației Ruse, iar Transnistria a rămas sub controlul Rusiei (există hotărâri judecătorești internaționale care confirmă acest lucru). Nu mai puțin importantă decât înfrângerea militară a Chișinăului a fost înfrângerea informațioală: Rusia, cu ajutorul propagandei sistematice, a reușit să se prefacă dintr-un participant la conflictul transnistrean într-un „pacificator”.
Autorul observă că încercarea autorităților de la Tiraspol de a se lamenta de distrugerea formatului 5+2 prin recentele schimbări de lege nu a impresionat Chișinăul – dimpotrivă, crede autorul, scopul modificărilor legislative este de a scăpa de mrejele situației nedrepte.
Urmează să fie pedepsite, în special, „așa-numitele autorități create în afara normelor constituționale” și nerecunoscute de tratatele internaționale, definite ca „entități neconstituționale”. Totodată, parlamentul și guvernul Republicii Moldova au subliniat separat că autoguvernarea orașelor transnistrene nu intră sub incidența acesei norme – pedepsele fiind prevăzute doar pentru organele centrale ale autorităților separatiste. Autorul menționează că a fost introdus un astfel de termen ca „structură informațională ilegală” pentru a desemna serviciile speciale ale Transnistriei, care colectează informații secrete și cele care „prejudiciază suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea statului sau capacitatea de apărare a Republicii Moldova”.
Acum, în baza legii, ar trebui să înceapă blocajul economic al Transnistriei. Iar negocierile de conciliere cu separatiștii ar trebui înlocuite cu acțiuni de constrângere în interesul reintegrării.
Cu toate acestea, consecințele reale vor fi semnificativ mai modeste, iar legea nu poate fi implementată integral în versiunea adoptată, crede autorul. Pentru că însuși guvernul de la Chișinău contribuie la umplerea bugetului regimului separatist și, deci, ar fi pasibil de pedeapsă. Aceasta este doar una dintre numeroasele probleme ale noii legi „antiseparatiste”.
Cel mai probabil, Chișinăul va implementa în mod selectiv legea revoluționară, folosind-o ca pe o potențială amenințare, o pârghie pentru a șantaja Tiraspolul și, de asemenea, pentru a preveni sentimentele separatiste într-o altă regiune pro-rusă, Găgăuzia.
Însă, în primul rând, documentul trebuie semnat de Maia Sandu, în ciuda presiunilor unor parteneri internaționali, scrie Evropeiska Pravda.
Recent, și Agenția de presă IPN a desfășurat o dezbatere publică privind mecanismele de implementare și posibilele efecte ale legislației antiseparatiste.
