UE apreciază stabilizarea politică a Moldovei, dar vrea reforme cu rezultate concrete, OP-ED

 

 

Condiționalitatea și realizarea până la capăt a reformelor, nu doar bifarea lor, constituie aspectele-cheie ale discursului lui Hahn, care ar putea să servească drept argumente electorale pentru candidații opoziției pro-europene...


 

Dionis Cenuşa
 

Implementarea reformelor până la capăt și de o manieră calitativă reprezintă esența mesajului transmis de către Comisarul European pentru Politica europeană de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, aflat în vizită oficială la Chișinău (26 septembrie 2016).

Vizita Comisarului Hahn la Chișinău este de abia a doua a în ultimii doi ani, prima fiind în noiembrie 2014. În acest răstimp, atât Hahn, cât și alți oficiali europeni, au ocolit Moldova. Pe de o parte, UE a devenit mai reticentă din cauza crizelor politice frecvente, și repulsive, din țara considerată anterior campion al Parteneriatului Estic. Pe de altă parte, acest comportament a fost dictat de raționamentul protejării propriilor interese prin minimizarea sau chiar evitarea contactelor directe cu guvernarea discreditată de la Chișinău, învinuită de fraudarea sistemului bancar și oligarhizarea puterii politice. Realizarea bună a “foii de parcurs” și deciziile pozitive din cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI) constituie argumentele ce au motivat UE să discute cu Chișinăul la un nivel politic mai înalt, prin vizita lui Comisarului Hahn.

Deși pentru partea moldovenească, vizita lui Hahn are o valoare enormă, pentru partea europeană evenimentul este de o importanță mai mică. Aceasta ar putea fi explicația absenței unui comunicat de presă oficial pe marginea conținutului și rezultatelor vizitei lui Hahn, cu atât mai mult că au loc după o întrerupere de doi ani. Spre deosebire de vizita oficială de la Chișinău, o altă vizită efectuată de Hahn la Kiev (16 septembrie) a primit o vizibilitate mai mare, ceea ce confirmă un interes mai puțin intens față de Moldova.

Un mesaj echilibrat

Mesajul transmis de Comisarul European la Chișinău a fost constructiv, dar și foarte explicit în privința reformelor, care trebuie duse până la capăt de actuala guvernare. Combaterea corupției, reformarea justiției, ameliorarea sectorului media, asanarea sistemului financiar-bancar, dar și investigarea continuă a fraudelor bancare, sunt în topul agendei Moldova-UE.

Accentul va fi însă pus pe calitatea reformelor, nu pe cantitatea lor, precum și pe aplicarea bunelor practici europene și internaționale și pe implicarea activă a societății civile. Anume în baza acestei formule, europenii vor trage concluziile privind progresul real al reformelor.

De la bifare, la rezultate tangibile

Johannes Hahn a avut un mesaj general favorabil pentru actuala guvernare, dar el a făcut câteva remarci care trădează o atitudine încă sceptică a europenilor. Astfel, îndată după ce oficialul european a apreciat pozitiv bilanțul “foii de parcurs”, realizată de către autorități, acesta a cerut concentrarea maximă pe partea de implementare. Or, pentru ca o reformă să dea roade, aceasta trebuie realizată complet, ideea invocată în mod repetitiv de către Hahn.

În acest sens, încercările autorităților de a-și etala performanța prin numărul de legi sau acțiuni adoptate sunt insuficiente pentru a mulțumi UE, care vrea rezultate tangibile și în termeni cât mai scurți. Prin urmare, simpla “bifare” a legislației adoptate este prea puțin pentru a garanta o asistență financiară deplină din partea UE, inclusiv după semnarea unui acordul cu FMI.

Despre alegerile parlamentare și conflictul transnistrean

Buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016 constituie un subiect aflat în atenția Bruxelles-ului. Hahn s-a referit în mod direct la campania electorală pentru prezidențiale, îndemnând candidații și mass-media să nu recurgă la defăimare. În viziunea Comisarului European, acest tip de retorică nu contribuie în niciun fel la dialogul politic, care este necesar după alegeri. Ambianța toxică din politicul moldovenesc este cunoscută la Bruxelles, inclusiv spiritul protestatar din societate. De aceea, pentru UE, dar și alți parteneri de dezvoltare, contează ca alegerile să contribuie la stabilizarea politică a țării și focusarea pe reforme și nu invers.

Adițional, Hahn a încurajat votanții tineri să participe la vot. Chiar dacă a făcut-o indirect, oficialul european a îndemnat cetățenii să susțină vectorul pro-european. Or, conform datelor statistice, nucleul votanților pro-europeni este reprezentat de tineri, și cei cu studii superioare.

Soluționarea conflictului transnistrean la fel a figurat în mesajul lui Hahn, care a evidențiat că orice soluție adoptată trebuie să asigure integritatea teritorială a țării. Potrivit lui, integritatea teritorială a Moldovei nu exclude nicidecum acordarea unui statut special regiunii transnistrene. Cu toate acestea, numărul de subiecte prioritare în raport cu Moldova este atât de voluminos încât dosarul transnistrean beneficiază de mai puțină atenție din partea Bruxelles-ului, decât ar avea nevoie în realitate.

Asistență pentru depolitizarea APL prin sporirea transparenței

Vizita lui Hahn are o semnificație majoră pentru autoritățile de la Chișinău, deoarece semnalizează pregătirea UE de a debloca asistența bugetară directă. Un prim indicator constituite acordul privind sprijinul financiar pentru reforma administrației publice din Moldova în valoare de 15 mln EUR.

Referindu-se la importanța reformei administrației publice locale, Hahn a accentuat că UE este interesată în sporirea calității și transparenței serviciilor publice. Comisarul European s-a referit la viitoarea implementare a sistemului de achiziții publice electronice și a registrului de înregistrare a terenurilor ca la modalități prin care poate fi modernizată administrația publică locală. Potrivit lui, transparentizarea serviciilor publice va reduce gradul de depolitizare a administrației publice locale (APL).

Așteptările lui Hahn ar putea însă să nu corespundă întocmai realității din teren. Evident, modernizarea și transparentizarea APL pot și trebuie să contribuie la îmbunătățirea procedurilor de gestionare a banilor publici. Aceasta va permite diminuarea corupției locale și protejarea patrimoniului public de licitații trucate sau alte infracțiuni. Dar pentru depolitizarea de facto a APL este necesară o schimbare de comportament a actorilor politici. Or, o gestionare mai bună a banilor și proprietății publice nu reduce nicidecum pofta forțelor politice pentru resursele administrative locale, ale căror exploatare le permite consolidarea pozițiilor la nivel național.

Efectele politice ale vizitei lui Hahn

Vizita lui Hahn are loc într-un moment sensibil pentru Moldova, care se află în fața unor alegeri prezidențiale, așteptând decizia FMI și fiind antrenată într-un exercițiu amplu de reforme complicate. Întrebarea este însă de ce Hahn a decis să vină la Chișinău anume acum și cine beneficiază de pe urma acestei vizite. Tehnic vorbind, Hahn trebuia să vină până la decizia finală a FMI-ului, planificată pentru finele lunii octombrie 2016, dar, totodată, până la începerea campaniei electorale pentru prezidențialele din 30 octombrie.

Indiferent de calculele europenilor, guvernarea a folosit prezența lui Hahn la Chișinău pentru a convinge electoratul că UE sprijină acțiunile guvernării, care a reușit stabilizarea țării. Or, anume “stabilitatea” este argumentul principal folosit de guvernare pentru a se menține la putere și a-l promova pe Marian Lupu în cursa pentru prezidențiale. Partea moldovenească a ales să pună accent pe faptul că UE “recunoaște” eforturile și rezultatele pozitive atinse de actuala guvernare. Aceasta însă nu corespunde întocmai cu mesajul lui Hahn, care, deși a fost pozitiv, s-a concentrat pe importanța implementării reformelor.

În pofida aprecierilor pozitive față de guvernare, poziția UE rămâne încă sceptică vizavi de Moldova și puternic condiționată de FMI și mersul reformelor în țară. Desigur, Johannes Hahn nu a putut nega partea factologică și anume că guvernarea a reușit un fel de “stabilizare politică” a țării, inclusiv prin realizarea “foii de parcurs”. Dar el a sugerat că esențială rămâne partea practică și tangibilă a reformelor (la nivel de legi, decizii politice și acțiuni politice publice etc.). Dacă Hahn ar fi dorit să laude guvernarea, atunci acesta ar fi apreciat deschis eforturile guvernării în lupta cu oligarhii sau în legătură cu investigarea fraudelor bancare. Comisarul European a preferat însă să le treacă cu vederea.

Desigur, vizita lui Hahn reprezintă o contribuție, conștientă, de imagine pentru guvernare, care caută încă să compenseze deficitul de legitimitate internă cu aprobarea pe exterior. Dar Comisarul Hahn a încercat să fie rezervat, echilibrând mesajele pozitive cu revendicarea repetată a condiționării (realizarea practică a reformelor).  

În loc de concluzie…

Implementarea “foii de parcurs” a influențat pozitiv poziția UE față de guvernarea de la Chișinău, aflată la începutul lui 2016 în dizgrația europenilor. Realizarea “foii de parcurs” este însă văzută de către UE drept un început și nicidecum nu sfârșitul eforturilor necesare pentru recuperarea încrederii partenerilor externi. Astfel, așteptările UE față de autoritățile moldovenești s-au dublat și s-au diversificat. De aceea, guvernarea trebuie să asigure continuitatea reformelor.

În cadrul Parteneriatului Estic, Ucraina atrage multă atenție și resurse din partea UE, în primul rând din necesități de securitate. Totodată, UE este distrasă de alte probleme din vecinătatea europeană și crizele multiple cu care se confruntă pe intern (Criza Euro, Brexit etc.). De aceea, Moldova trebuie să se autopromoveze și să se impună din nou pe agenda europeană, urmând exemplul Georgiei.

Vizita lui Hahn are loc înainte de lansarea campaniei electorale. Astfel, UE evită acuzarea de faptul că ar dori să influențeze decizia votanților, dar, totodată, reușește să transmită mesaje pro-europene înainte de alegeri. Europenii înțeleg că principalul pretendent la funcția de președinte este candidatul pro-rus (Igor Dodon). La fel, ei văd că guvernarea investește masiv în propriul candidat. De aceea, chiar dacă prezența lui Hahn la Chișinău ar putea să fie tradusă ca semnal pozitiv în favoarea lui Marian Lupu, Hahn menține o anumită doză de rezervă față de guvernare până când aceasta nu va implementa reformele de facto.

În fine, condiționalitatea și realizarea până la capăt a reformelor, nu doar bifarea lor, constituie aspectele-cheie ale discursului lui Johannes Hahn, care în mod sigur ar putea să servească drept argumente electorale pentru candidații opoziției pro-europene.

 
Dionis Cenuşa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.