Discursul la ură este periculos nu doar sub aspect politic sau electoral, expert Promo-LEX

Discursul instigator la ură sau la discriminare a devenit reflecția urâtă a libertății de exprimare. În cadrul legislativ național, dar și atunci când vorbim despre standarde europene, discursul la ură este definit ca o formă de intoleranță față de diverse grupuri sociale, exprimată public. Este mult mai ușor să faci apel la prejudecăți și stereotipuri, la fricile și ura din societate, decât, de exemplu, să propui un plan de acțiuni care ar ajuta cu adevărat oamenii. Acest tip de discurs este periculos nu doar sub aspect politic sau electoral, menționează Dumitru Sliusarenco, expert al Asociației Promo-LEX.

Contactat de IPN, Dumitru Sliusarenco a spus că Promo-LEX, cu suportul Fundației Soros-Moldova, implementează din toamna anului trecut un proiect de dezvoltare a activismului civic și de promovare a drepturilor omului. Proiectul va continua până în luna august anul curent, iar una din activitățile de bază prevede monitorizarea discursul instigator la ură și discriminarea în mass-media și în spațiul public.

Referindu-se la retorica manipulării în campaniile electorale, Dumitru Sliusarenco spune că un politician, dacă vrea, de exemplu, să evite explicațiile cum va asigura construcția a 200 km drumuri, va spune că oponentul său este homosexual sau musulman. Prejudecățile care persistă în societate vor completa tabloul. Adică, vor trezi ura alegătorului, pentru care va conta să nu ajungă la conducere un om care face parte dintr-un grup pe care îl urăște.

„Dacă vom promova public mesaje care vor avea drept scop, spre exemplu, să convingă publicul că musulmanii sau migranții sunt teroriști, vom perpetua un stereotip care pentru mulți oameni va deveni adevăr. Iar acest lucru se poate întâmpla când această informație este mediatizată de televiziuni, posturi de radio și ziare sau când despre aceasta vorbesc liderii politici și formatorii de opinie. În consecință, un musulman care se va pomeni într-o comunitate din Moldova va trebui să lupte cu imaginea negativă deja creată despre el și, foarte probabil, chiar să fie în situația de a demonstra că nu este terorist”, explică expertul Promo-LEX.

În concluzie, Dumitru Sliusarenco a menționat că efectele discursului la ură sunt cu atât mai puternice cu cât acesta este utilizat mai frecvent. Este important să se înțeleagă că libertatea de exprimare este o valoare fundamentală a democrației, dar nu una absolută. Statul trebuie să asigure un echilibru între respectarea acestei valori și neadmiterea încălcării drepturilor altora. Și societatea trebuie să își asume responsabilitatea de a contribui la asigurarea acestui echilibru, neadmițând retorici nocive și contribuind la sancționarea acestor manifestări.

Deși, discursul instigator la ură sau la discriminare este folosit frecvent în spațiul public din Republica Moldova, cazuri de sancționare sunt foarte puține, a remarcat expertul.
---

Dumitru Sliusarenco, este expert în cadrul proiectului „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturile Omului în Republica Moldova”, Asociația Promo-LEX.