Discriminarea femeilor în alegeri rămâne a fi una cu caracter sistemic, ONG-uri

În campaniile electorale pentru alegerile din 2019, 52% dintre femeile candidate au fost supuse unui act de violență și doar 15% au reclamat acest fenomen. Informația a fost prezentată în cadrul unei conferințe de presă la IPN, de către Platforma pentru Egalitate de Gen, în cadrul campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.

Potrivit Olgăi Bîtcă, președinta Platformei pentru Egalitate de Gen, discriminarea femeilor în alegeri rămâne a fi una cu caracter sistemic, partinic și instituționalizat, în special în privința candidatelor independente.

În campania electorală pentru alegerile locale din 2019 au fost semnalate cazuri grave de hărțuire sexuală publică a candidatelor la nivel local. Discursul discriminatoriu și hărțuitor, stigmatizant s-a intensificat odată cu apropierea datei scrutinului, în special în turul doi. Acesta a fost utilizat, de obicei, contra minorităților, grupurilor vulnerabile și invizibile, neacceptate de societate. Sexismul și intimidările au fost îndreptate și împotriva exponentelor mass-media, precum moderatoare și jurnaliste.

Olga Bîtcă spune că au avut loc incorectitudini și în moderarea dezbaterilor electorale. Mai ales a lipsit dimensiunea de gen în subiectele abordate. Derapajele și discursurile discriminatorii și de dispreț nu au fost sancționate suficient. A lipsit moderarea comentariilor licențioase din partea resurselor mass-media, în special electronice, față de femeile candidate. În spațiul public se atestă în continuare lipsa utilizării formelor de feminin în raport cu candidatele.

Potrivit Olgăi Bîtcă, regretabil este faptă că, imediat după scrutinul local, lupta politică a dus la înlăturarea de la conducere a Guvernului condus de o prim-ministră cu un număr istoric record de aproape 60% femei ministre. A urmat învestirea unui Guvern cu o singură ministră, a doua femeie fiind membră din oficiu, bașcana UTA Găgăuziei. „Ceea ce constituie un regres și o involuție regretabilă”, a constatat Olga Bâtcă.

Irina Corobcenco, manager programe educaționale în cadrul Asociației Promo-LEX, a remarcat că rata de utilizare a discursului de ură și instigare în alegeri a crescut în acest an. Dacă în 2018 se înregistrau aproximativ două cazuri pe zi, în 2019 numărul practic s-a dublat. Autorii discursului de ură sunt femeile și bărbații, doar că cel mai des, în 88% din cazuri, este folosit de bărbați. Cel mai des obiectul discursului de ură este orientarea sexuală și criteriul de gen.

Nina Lozinschi, secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, recomandă CEC să introducă în programele de instruire și monitorizare fenomenul violenței în alegeri. De asemenea, se cere respectarea unui Cod de conduită de către concurenții electorali.

Datele au fost obținute în urma unei cartografieri a 409 femei implicate în alegeri.

  • Olga Bitca despre discursul de ura
  •     0