Dialog între tineri și vârstnici pentru a trece peste pandemie

Persoanele în etate sunt cel mai afectate de pandemia COVID-19. Acestea locuiesc adesea singure și izolate, cu acces limitat la tehnologii informaționale, rata sărăciei fiind mai mare în rândul lor comparativ cu media pe țară. Aceste lucruri au fost scoase în evidență într-o sinteză analitică realizată de UNFPA Moldova privind impactul COVID-19 asupra vârstnicilor din Republica Moldova, prezentată miercuri, 30 septembrie, transmite IPN.

Alexei Buzu, consultant național UNFPA în domeniul îmbătrânirii, a declarat că studiul examinează percepția riscului la care se supun vârstnicii în pandemie. Pe lângă izolarea fizică, vârstnicii au fost izolați digital, deoarece doar 10% din aceștia utilizează tehnologiile informaționale și internetul în mod regulat. Astfel, se accentuează cercul vicios al marginalizării și auto-marginalizării vârstnicilor.

Sinteza a mai arătat că asigurarea cu echipament de protecție împotriva COVID-19 este mai costisitoare pentru persoanele în vârstă, comparativ cu alte grupuri. Drept rezultat al pandemiei, rata de inactivitate a vârstnicilor crește, în special pentru persoanele din zonele rurale. În perioada de urgență, deplasarea la serviciu este mai problematică pentru persoanele vârstnice, iar munca la distanță este disponibilă doar pentru 10% din vârstnici.

Un alt aspect a scos în evidență faptul că incidența violenței este mai mare în rândul femeilor vârstnice. Evidențe din alte țări indică asupra faptului că, în perioada de urgență și cea de pandemie în general, incidența violenței de gen a crescut. Deși acest aspect încă nu a fost măsurat în Republica Moldova, se consideră că există premise că aceleași tendințe să fie valabile și pentru Moldova.

Simon Springett, coordonator rezident al Organizației Națiunilor Unite, a declarat că pandemia a venit cu un șir de provocări pentru sistemele de sănătate, cele sociale și economice. Pentru persoanele mai în vârstă a apărut și riscul discriminării, sărăciei și izolării sociale. „Se dorește înțelegerea impactului asupra persoanelor în vârstă, se dorește sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitățile lor. Și cu adevărat vrem să ne asigurăm că persoanele vârstnice au un rol esențial în contextul politicilor. Este important să identificăm principalele vulnerabilități și necesități persoanelor vârstnice”, a notat oficialul. 

Djulieta Popescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a menționat că de-a lungul timpului au fost depuse eforturi pentru ca să ajusteze politicile și să răspundă la necesitățile vârstnicilor, chiar și înafara pandemiei. Însă, situația epidemiologică a venit cu noi provocări, care a făcut să fie luate măsuri din mers. „Pe lângă toate cele care au fost întreprinse, în continuare ne axăm pe sporirea calității vieții vârstnicilor”, a mai spus funcționara.

Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă Fondul ONU pentru Populație, susține că pentru UNFPA, asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice întotdeauna a fost unul dintre punctele centrale ale activităților pe care le desfășoară. În luna aprilie, UNFPA Moldova a acordat produse de protecție pentru vârstnicii din cele mai vulnerabile localități. Abordarea nu se axează doar pe susținerea persoanelor vârstnice, dar și pe consolidarea dialogului inter-generațională. Astfel, tinerii, care sunt o resursă importantă, au fost implicați în oferirea asistenței emoționale în această perioadă de izolare. Împreună cu Help Age International, a fost dezvoltat un proiect axat pe dezvoltarea competențelor digitale ale vârstnicilor, prin donarea de telefoane mobile și implicarea tinerilor în instruirea vârstnicilor pentru a utiliza tehnologiile informaționale pentru a comunica cu membrii familiei sau pentru a accesa serviciile publice disponibile online.

Lilia Melnicenco, voluntară din raionul Șoldănești, a menționat că pandemia a afectat-o personal foarte mult, prin faptul că a fost izolată și lipsită de comunicare. Femeia spune că, având 69 de ani și suferind de boli cronice, a respectat cu strictețe măsurile impuse în contextul epidemiologic. Din data de 13 martie și până pe 31 mai, practic nu a ieșit din casă. Femeia spune că, deși mulți agenți economici au pus la dispoziție servicii de livrare, mulți vârstnici, pur și simplu, nu și-au putut permite să le acceseze. Ulterior, s-a implicat să ajute alte persoane în etate, cu toate că existau riscuri, dar aceasta a fost ca o „ieșire din hibernare”

Evenimentul a fost organizat în contextul Zilei internaționale a persoanelor vârstnice și a conversației globale ONU75.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE