Deținătorii de patentă spun că vor organiza proteste dacă nu vor fi auziți de autorități

Deținătorii de patentă sunt nemulțumiți că autoritățile nu răspund la solicitarea de dialog în legătură cu reforma anunțată de ministrul Dumitru Alaiba, prin care, de la 1 iulie, activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Ei spun că dacă acest dialog nu va avea loc, își rezervă dreptul ca toți deținătorii de patentă să iasă la un protest masiv în piața Marii Adunări Naționale.

Într-o conferință de presă la IPN, Ruslan Verbițchi, consilier municipal și deținător de patente, a declarat că guvernarea folosește funcționarii fiscali ca să facă presiuni asupra titularilor de patentă de întreprinzător. Aceștia merg prin piețele din țară sub pretextul de a-i informa pe patentari despre beneficiile așa-ziselor prevederi legale noi ticluite de ministrul Dumitru Alaiba și guvernarea vremurilor „bune”, care vor fi puse în aplicare după anularea patentelor. Aceștia le promit titularilor de patentă de întreprinzător că vor avea parte după data de 1 iulie 2023 de un adevărat paradis fiscal și o activitate independentă ca persoană fizică, fără de a fi necesară constituirea unei organizații juridice.

Nimic mai neadevărat, consideră Ruslan Verbițchi, aparatele de casă pe care vor trebui să le folosească persoanele fizice depășesc suma de 20 de mii de lei, iar nefolosirea lor în mod corect se poate solda cu amenzi de zeci de mii de lei. Încă un moment important în toată „această propagandă de anulare a patentelor”, prin intermediul căreia guvernarea încearcă să mintă comercianții de la piețe este că nu va fi necesară înregistrarea unei entități juridice iar vânzătorii vor rămâne tot persoane fizice. Ceea nu spune Guvernul PAS este că aceștia vor trebui să prezinte rapoarte financiare cu privire la activitatea lor, iar acest fapt semnifică că vor avea nevoie obligatoriu de serviciile unui contabil, spune consilierul.

„Astfel, prin această acțiune, guvernarea încearcă să descurajeze producătorii autohtoni și să înlocuiască piețele cu magazine mari, unde prețurile vor fi dictate de antreprenorii străini care vor pune monopol pe piața de produse agricole”, a declarat Ruslan Verbițchi. El mai spune că cererea lor e ca guvernarea să nu atingă oamenii simpli. „Dacă nu-i puteți ajuta cu nimic și nu puteți respecta nicio promisiune din cele făcute în campania electorala pentru o viață mai bună, cel puțin nu le puneți piedici să supraviețuiască”, a a mai spus consilierul local.

Olga Ceapchi, consilier local și orășenesc, deținătoare de patentă, a declarat că patentarii din toată republica vor merge să protesteze. Oamenii nu au de mâncare, nu au ce pune pe masă, iar la protest vor veni înarmați cu cratițe și polonice pentru a arăta că ele sunt goale. Olga Ceapchi mai spune că așteaptă ca deținătorii de patente să fie chemați la negocieri adevărate.

Eleonora Țurcanu-Herghelegiu, titulară de patentă, a rugat autoritățile să plece urechea la necesitățile și cerințele oamenilor. În 2019 erau valabile 9100 de patente de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul, acum au mai rămas 4000.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Unul dintre cele mai utilizate subiecte în campaniile de dezinformare din Republica Moldova în ultimii ani a fost cel al migranților. În special în perioade electorale sau în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, în spațiul public apar frecvent afirmații potrivit cărora țara ar urma să primească zeci sau sute de mii de migranți din Africa sau Asia, că aceștia vor beneficia de locuințe și indemnizații din bani publici sau că Bruxellesul ar obliga Chișinăul să accepte migranți relocați din statele UE. Verificarea documentelor oficiale, a legislației și a datelor publice arată însă că aceste afirmații sunt complet false.

Ce înseamnă, de fapt, „migrant”?

Una dintre principalele surse de confuzie este chiar termenul „migrant”, folosit adesea ca sinonim pentru „refugiat” sau „solicitant de azil”, deși reprezintă noțiuni diferite.

Migrantul este acea persoană care își schimbă țara de reședință, indiferent dacă o face pentru muncă, studii, reunificarea familiei sau din alte motive. Refugiatul este persoana care fuge din cauza războiului, persecuțiilor sau violenței și beneficiază de protecție internațională. Solicitantul de azil este persoana care cere această formă de protecție, iar cererea sa urmează să fie examinată de autorități.

În Republica Moldova există toate aceste categorii de persoane, însă ele sunt reglementate diferit de legislația națională și internațională.

Mitul nr. 1: „Moldova este invadată de migranți”

Aceasta este probabil cea mai răspândită narațiune din ultimii ani. În special pe rețelele sociale au circulat mesaje potrivit cărora autoritățile ar pregăti aducerea în Republica Moldova a sute de mii de migranți din Africa sau Asia.

În realitate, nu există nicio decizie a autorităților moldovene sau a Uniunii Europene care să prevadă relocarea în masă a migranților în Republica Moldova. Organizațiile specializate în combaterea dezinformării precum Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării – STRATCOM sau proiectul Stopfals! al Asociației Presei Independente au publicat analize detaliate care arată exact cum aceste informații au fost inventate sau scoase din context.

De exemplu, pe canalele de Telegram și TikTok s-a răspândit masiv ideea că guvernarea pro-europeană aduce în secret 300 de mii de migranți din Asia ca să înlocuiască populația.

Experții de la Stopfals.md au demonstrat cum cifra de 300 de mii a fost preluată distorsionat dintr-o emisiune economică de la postul de televiziune Moldova 1. Ministrul dezvoltării economice vorbea pur teoretic despre deficitul structural de forță de muncă necesar pentru ca economia Moldovei să ajungă la productivitatea din UE.

În același timp, Republica Moldova continuă să fie mai degrabă o țară din care oamenii emigrează decât una în care imigrația este masivă. Chiar și în contextul războiului din Ucraina, mulți dintre refugiați au folosit Moldova ca țară de tranzit, iar cei rămași beneficiază de un regim special de protecție temporară, care le permite să locuiască legal, să muncească și să beneficieze de servicii medicale și educaționale. Conform datelor oficiale, zeci de mii de persoane sunt înregistrate în acest program. Fondurile alocate acestora provin în cea mai mare parte de la Uniunea Europeană, Agenția ONU pentru Refugiați, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și Guvernele țărilor partenere.

Mitul nr. 2: „Migranții primesc case, bani și privilegii”

Un alt mesaj întâlnit frecvent este cel potrivit cărora că persoanele venite din alte state primesc locuințe gratuite, salarii sau indemnizații mai mari decât cetățenii Republicii Moldova.

În realitate, legislația nu prevede asemenea beneficii din partea statului. Persoanele care solicită azil sau beneficiază de protecție temporară pot primi doar asistența minimă necesară pentru supraviețuire, cum ar fi cazare temporară, acces la servicii medicale de bază și sprijin umanitar. Aceste măsuri sunt prevăzute de convențiile internaționale privind protecția refugiaților și nu reprezintă privilegii permanente. În plus, o mare parte a sprijinului este asigurat de organizațiile internaționale precum agențiile ONU sau Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

În cazul lucrătorilor străini veniți în Republica Moldova, aceștia sunt angajați în baza contractelor individuale de muncă și sunt remunerați de angajatori, nu din ajutoare date de stat. Mai mult, fiind vorba de venituri oficiale, taxele și impozitele pe salariile muncitorilor străini merg direct la bugetul de stat.

Mitul nr. 3: „Uniunea Europeană obligă Moldova să accepte migranți”

Această afirmație apare periodic în discursul politic și în postările distribuite pe rețelele sociale.

În realitate, nici Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și nici procesul de aderare nu conțin prevederi prin care Republica Moldova să fie forțată să primească migranți relocați din alte state membre.

Mai multe falsuri privind presupuse planuri ale UE de a trimite migranți în Republica Moldova au fost demontate în ultimii ani de platformele de fact-checking, Stop Fals!, PressCheck și MediaCritica.

Mitul nr. 4: „Migranții aduc criminalitate”

Un alt stereotip frecvent întâlnit este asocierea automată dintre migrație și creșterea criminalității.

Specialiștii în domeniul migrației atrag atenția – iar rapoartele oficiale și bazele de date de la Inspectoratul General pentru Migrație și Ministerul Afacerilor Interne subliniază – că o astfel de legătură nu poate fi făcută în lipsa unor date statistice care să demonstreze acest lucru. Persoanele aflate legal pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuse acelorași legi și răspund penal în aceleași condiții ca orice altă persoană.

În cazul refugiaților sau al solicitanților de azil, verificările de securitate și procedurile administrative sunt obligatorii înainte de acordarea unui statut legal.

De ce are nevoie Moldova de lucrători străini?

În ultimii ani, deficitul de forță de muncă a determinat tot mai multe companii din Republica Moldova să recruteze angajați din state asiatice, precum India, Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka.

Acești oameni nu sunt refugiați și nici solicitanți de azil. Ei vin în baza permiselor legale de muncă, plătesc taxe și contribuții și activează în domenii precum construcțiile, industria alimentară, agricultura, logistica sau HoReCa.

Conform raportărilor oficiale emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, necesarul de forță de muncă din Republica Moldova este în creștere, pe fondul emigrării populației și al îmbătrânirii. Baza de date a ANOFM înregistrează constant o medie fluctuantă de 10 mii – 12 mii de locuri de muncă vacante la nivel național. Peste 60% din totalul locurilor de muncă declarate de angajatori sunt concentrate în municipiul Chișinău, urmat de Bălți și raionul Ungheni.

Tocmai acest deficit este uneori prezentat în mod fals drept un plan de „înlocuire a populației”. Pe rețelele sociale (în special pe TikTok și Telegram) s-au viralizat clipuri în care se afirmă că guvernarea are un plan secret de a aduce 300 de mii de imigranți din Asia. Pe aceleași platforme sunt răspândite și narațiuni care susțin că „moldovenii sunt alungați intenționat din țară prin prețuri mari și sărăcie” pentru ca spațiul lor geografic să fie oferit unor culturi străine, considerate mai ieftine și mai ușor de controlat.

De ce sunt folosite aceste narațiuni?

Experții în combaterea dezinformării de la Comunitatea WatchDog.md au atras atenția în nenumărate rânduri asupra faptului că narațiunile anti-imigrație sunt un pilon principal al propagandei politice. Subiectul migrației fiind unul dintre cele mai eficiente pentru generarea fricii și polarizării sociale.

În Republica Moldova, narațiunile despre migranți au reapărut constant înaintea alegerilor sau în momente-cheie ale parcursului european. În ultimii ani au fost distribuite falsuri privind presupuse tabere pentru migranți, relocarea refugiaților din statele UE, obligarea Republicii Moldova să accepte cote de migranți sau acordarea unor privilegii speciale străinilor.

O analiză publicată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) arată că dezinformarea legată de presupuse privilegii acordate străinilor face parte din tacticile de manipulare a opiniei publice, al căror scop este decredibilizarea instituțiilor statului și a parteneriatelor europene ale Republicii Moldova.

Concluzie

Datele oficiale și legislația arată că Republica Moldova nu se confruntă cu un val de migrație ilegală și nici nu există dovezi că Uniunea Europeană ar obliga autoritățile de la Chișinău să accepte migranți relocați.

Pentru a evita dezinformarea, iată instituțiile și organizațiile de la care puteți obține date reale și verificate:

https://youtube.com/shorts/i3TisPJ4D3U?si=Ex9dfKMwePxzWt5A

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Deținătorii de patentă spun că vor organiza proteste dacă nu vor fi auziți de autorități

Deținătorii de patentă sunt nemulțumiți că autoritățile nu răspund la solicitarea de dialog în legătură cu reforma anunțată de ministrul Dumitru Alaiba, prin care, de la 1 iulie, activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Ei spun că dacă acest dialog nu va avea loc, își rezervă dreptul ca toți deținătorii de patentă să iasă la un protest masiv în piața Marii Adunări Naționale.

Într-o conferință de presă la IPN, Ruslan Verbițchi, consilier municipal și deținător de patente, a declarat că guvernarea folosește funcționarii fiscali ca să facă presiuni asupra titularilor de patentă de întreprinzător. Aceștia merg prin piețele din țară sub pretextul de a-i informa pe patentari despre beneficiile așa-ziselor prevederi legale noi ticluite de ministrul Dumitru Alaiba și guvernarea vremurilor „bune”, care vor fi puse în aplicare după anularea patentelor. Aceștia le promit titularilor de patentă de întreprinzător că vor avea parte după data de 1 iulie 2023 de un adevărat paradis fiscal și o activitate independentă ca persoană fizică, fără de a fi necesară constituirea unei organizații juridice.

Nimic mai neadevărat, consideră Ruslan Verbițchi, aparatele de casă pe care vor trebui să le folosească persoanele fizice depășesc suma de 20 de mii de lei, iar nefolosirea lor în mod corect se poate solda cu amenzi de zeci de mii de lei. Încă un moment important în toată „această propagandă de anulare a patentelor”, prin intermediul căreia guvernarea încearcă să mintă comercianții de la piețe este că nu va fi necesară înregistrarea unei entități juridice iar vânzătorii vor rămâne tot persoane fizice. Ceea nu spune Guvernul PAS este că aceștia vor trebui să prezinte rapoarte financiare cu privire la activitatea lor, iar acest fapt semnifică că vor avea nevoie obligatoriu de serviciile unui contabil, spune consilierul.

„Astfel, prin această acțiune, guvernarea încearcă să descurajeze producătorii autohtoni și să înlocuiască piețele cu magazine mari, unde prețurile vor fi dictate de antreprenorii străini care vor pune monopol pe piața de produse agricole”, a declarat Ruslan Verbițchi. El mai spune că cererea lor e ca guvernarea să nu atingă oamenii simpli. „Dacă nu-i puteți ajuta cu nimic și nu puteți respecta nicio promisiune din cele făcute în campania electorala pentru o viață mai bună, cel puțin nu le puneți piedici să supraviețuiască”, a a mai spus consilierul local.

Olga Ceapchi, consilier local și orășenesc, deținătoare de patentă, a declarat că patentarii din toată republica vor merge să protesteze. Oamenii nu au de mâncare, nu au ce pune pe masă, iar la protest vor veni înarmați cu cratițe și polonice pentru a arăta că ele sunt goale. Olga Ceapchi mai spune că așteaptă ca deținătorii de patente să fie chemați la negocieri adevărate.

Eleonora Țurcanu-Herghelegiu, titulară de patentă, a rugat autoritățile să plece urechea la necesitățile și cerințele oamenilor. În 2019 erau valabile 9100 de patente de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul, acum au mai rămas 4000.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Comisia Electorală Centrală va sesiza Ministerul Justiției pentru inițierea procedurii de dizolvare a patru partide politice care nu au prezentat, în mod repetat, rapoartele privind gestiunea financiară. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, Partidul Politic „Șansă” și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, transmite IPN.

Decizia a fost aprobată în ședința de marți a CEC, după ce instituția a constatat că formațiunile nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul și condițiile prevăzute de legislație.

Potrivit CEC, 57 de partide au depus rapoartele financiare în termenul legal, până pe 15 iulie, prin intermediul Sistemului informațional specializat „Control financiar”. Alte două formațiuni – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova și Partidul Politic Mișcarea Reformei Sociale – au prezentat documentele după expirarea termenului, dar înainte de adoptarea deciziei CEC.

Totodată, Comisia a aplicat sancțiuni complementare pentru două formațiuni. Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei va fi lipsită timp de 12 luni de alocațiile de la bugetul de stat acordate în funcție de rezultatele obținute la alegerile locale generale din 2023.

De asemenea, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” nu va beneficia, timp de șase luni, de alocațiile aferente rezultatelor obținute la alegerile locale generale din 2023 și la alegerile parlamentare din 2025.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025