Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020 și ale presei. Dezbateri IPN

Presa, teoretic, are un rol foarte important în procesul electoral dintr-o țară democratică, ea are menirea să ofere electoratului un set suficient de informații și opinii pentru ca acesta să-și poate face alegerea liber și conștient. Mai mult, într-o țară democratică presa pare să fie chiar parte componentă a procesului electoral. Despre cum se pliază practica presei moldovenești pe prevederile teoretice, dar și despre metehnele presei, developate de procesul electoral, au discutat invitații dezbaterii publice „Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, consideră că științele politice acordă o atenție deosebită presei, în special în perioada campaniilor electorale. Lucru valabil pentru toate țările democratice și cele care pretind a fi democratice. Articolul 32 din Constituția Republicii Moldova întră în capitolul drepturilor fundamentale și se referă în mod expres la dreptul la opinie și informare. Itemii acestui articol se referă la dreptul la opinie și exprimare, iar aceste lucruri, de principiu, spune Igor Boțan, sunt dezvoltate în legea din 1994 cu privire la presă și dezvoltă principii constituționale, stabilind care este rolul presei, a jurnalistului, statutul, drepturile acestora etc.

Următoarea lege importantă este Legea serviciilor audiovizuale, care reglementează domeniul audiovizualului. Codul Electoral, articolul 32 se referă la agitația electorală, felul în care concurenții electorali se fac auziți de cetățeni. Mai este și articolul 70 care reglementează modul în care instituțiile audiovizuale reflectă campaniile electorale ale concurenților electorali prin intermediul prestatorilor de servicii media. Printre instituțiile care supraveghează activitatea presei în procesul electoral sunt Consiliul Audiovizualului (CA), instituție specializată de reglementare în domeniul audiovizualului, organizațiile specializate ale jurnaliștilor care cu regularitate fac studii privind modul de reflectare a campaniilor electorale. Igor Boțan relatează că CA a publicat recent un raport privind monitorizarea mass-media, iar diferența dintre aceste monitorizări este în abordări. CA publică rapoarte cantitative, ONG-urile sau organizațiile de media publică rapoarte cantitative și calitative.

Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice APEL, spune că nu a observat să fi apărut lucruri noi în actualul proces electoral prezidențial. În fond, sunt perpetuate tematici care indică asupra metehnelor vechi. În opinia sa, tehnologia politică din Moldova nu prea inventează procedee, așa că după aceasta și presa să le utilizeze sau să le folosească pentru a deconspira ceva.

Directorul executiv APEL consideră că toate practicile de până acum ale concurenților electorali, indiferent de alegeri, sunt aceleași. „Presa bună, indică asupra acelorași metehne. Fie că e vorba despre utilizarea mijloacelor administrative, activitatea actorilor centrali din procesul electoral, fie că e vorba de organizare și desfășurarea de CEC, grupele de inițiativă, concurenții electorali. Am văzut aceleași călcări pe alături. De fiecare dată sunt observate aceste neajunsuri. Arătăm și spre metehnele legislației electorale doar că ele rămân în lege. Atunci când sunt încălcări vădite, factorii decidenți spun că legea este cum este și că ea nu a fost încălcată și nu pot fi aplicate sancțiuni. Legea permite să ai mai multe trăsnăi fără să fie pedepsiți”, a declarat Ion Bunduchi.

Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), consideră că autoritățile din Moldova se dovedesc a fi ineficiente atunci când se semnalează ilegalități de către jurnaliști. În opinia sa, în ultimii ani jurnalismul de investigație în Moldova s-a consolidat. De exemplu, jurnaliștii de investigație au verificat listele donatorilor partidelor politice și au descoperit că, asemeni campaniilor precedente, oamenii fără venituri donează zeci de mii de lei pentru grupurile de inițiativă. Asta relevă faptul că în Moldova jurnaliștii sunt mai bine pregătiți pentru a urmări o campanie electorală, decât autoritățile electorale propriu-zise, care nu o fac fie pentru că nu doresc, fie pentru că sunt controlate politic, iar cei care sunt la guvernare nu-și doresc ca aceste practici să fie excluse din procesul electoral.

Potrivit lui, mass-media își poate exercita rolul într-o campanie electorală prin: transmiterea informațiilor, dezbateri electorale și investigații jurnalistice. Petru Macovei s-a arătat îngrijorat de situația când Consiliul Audiovizualului, care este autoritatea creată pentru a dezvolta domeniul audiovizualului, a propus CEC ca instituțiile mass-media să prea dezbaterile de la Moldova 1, postul public național. Or, în Moldova propunerea a venit de la CA. „Este adevărat, că CEC a spus că mass-media poate decide fie să preia, fie să organizeze de sine stătător. Or, CA în societatea moldovenească nu-și îndeplinește rolul, ci este pe post de bâtă pentru instituțiile media incomode”, a spus expertul.

„Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, sunt ediția a 6-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE