Despre cum să votați, pe unde au fugit baronii și ce va fi cu inamovabilii „în lege”

Principalul din fluxul IPN din 18 octombrie 2019

Ce sunt 30 de zile pe lângă 4 ani!

Președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară, Alexandru Slusari, așteaptă ca Procuratura spună în termen de 30 de zile de ce timp de patru ani a existat un sabotaj din partea instituției, dar și să intenteze un dosar penal pe faptul acestui sabotaj.

Care „pe nou”, frate?

Fosta guvernare a aprobat legi prin care șefii unui șir de autorități publice, precum Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Concurenței, Consiliul Audiovizualului, Autoritatea Națională de Integritate etc. au devenit inamovibili, a pus în funcții oamenii lor, care acum blochează activitatea coaliției de guvernare. Toate, însă, până vor fi aprobate noile temeiuri pentru a responsabiliza șefii care nu își vor îndeplini obligațiunile de serviciu.

I-ai înapoi, cât de „frumoși”..., vorba cântecului

Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, spune că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au părăsit teritoriul țării prin segmentul transnistrean. Potrivit lui, prin Aeroportul Internațional Chișinău au ieșit din țară familiile acestora și oamenii apropiați lor.

Cine-mparte, parte-și face

Organele electorale au refuzat înregistrarea a 10 candidați independenți, ceea ce permite asociației Promo-LEX constate cazuri de aplicare eronată, inclusiv de organele electorale și instanțele de judecată, a normelor legale în privința verificării valabilității semnăturilor colectate. Aceste fapte au determinat, în mod neîntemeiat, refuzul înregistrării unor concurenți electorali, cel mai elocvent în acest sens fiind cazul lui Ruslan Codreanu.

Asociația mai spune că patru concurenți electorali au generat 16 cazuri de mesaje discriminatorii.

Ștefan să ne judece

Mișcărea de Tineret „Urmașii lui Ștefan” constată că unii dintre candidații înregistrați nu au nicio tangență cu dezvoltarea municipiului, alții și-au limitat campania electorală doar la instalarea bannerelor în Chișinău și în suburbii. În general, însă, reprezentanții mai multor organizații de tineret din Chișinău susțin că primarul nu trebuie să fie un politician care se preocupă de limbi vorbite, de idealuri și de uniri, ci trebuie să fie o persoană responsabilă de problemele orașului.

Pas cu pas, limba română

În vederea restabilirii adevărului lingvistic și istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, se propune introducerea sintagmei „limba română” în Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Se vrea ordine și în Legea cu privire la fundațiile de caritate, ca acesteanu desfășoare acțiuni care exprimă preferințe politice sau favorizează un partid, mișcare social-politică sau concurent electoral și să nu fie conduse de persoane cu demnitate publică, persoane aflate în funcții la un partid, mișcare social-politică, sau soțul/soția acestora.

Protagoniștii Alegerilor 2019 în titluri de știri

Octavian Țîcu: Nu votați în sens util, votați în ceea ce credeți”, „Valeriu Munteanu solicită României să construiască o centrală termoelectrică în Chișinău”, Victor Chironda: Votați pentru o Primărie care lucrează pentru oameni”, Andrei Năstase: Votul din 20 octombrie trebuie să fie pro-european, pro ACUM”, Vladimir Țurcanu spune că poate reda Chișinăului nu doar frumusețea, ci și istoria”.

Amănunte pe IPN!