Deputaţi din opoziţie consideră că la un an după alegerile parlamentare situaţia în R. Moldova nu este mai bună

La un an de la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 în plan social lucrurile merg prost, fapt confirmat şi de ultimele sondaje de opinie, iar în plan politic situaţia este foarte complexă, consideră deputatul PSL Oleg Serebrian. Şi deputatul independent Dunitru Braghiş consideră că situaţia în R. Moldova nu a evoluat prea mult sau cel puţin nu în direcţia şi nu în măsura în care ne-am fi dorit. Acestea sunt răspunsurile la un şir de întrebări adresate de Info-Prim Neo cu ocazia împlinirii a unui an de la alegerile parlamentare trecute. Deşi în aprilie 2005 existau semne foarte încurajatoare în sensul reformelor politice şi schimbării climatului politic din ţară, inclusiv a stilului raporturilor dintre putere şi opoziţie, lucrurile stagnează, consideră Serebrian. Potrivit lui, principalele evenimente produse pe parcursul a 1 an sunt: o normalizare a relaţiilor cu România precum şi atingerea unui consens între principalele formaţiuni politice pe marginea a două subiecte de importanţă majoră pentru ţara noastră – problema transnistreană şi integrarea în Uniunea Europeană. Liderul PSL consideră activitatea actualului legislativ drept „satisfăcătoare”. „În raport cu legislativul precedent e foarte uşor să remarci o anumită evoluţie pozitivă, dar loc pentru mai bine este întotdeauna. Daca actualele partide din opoziţie ar fi câştigat la 6 martie alegerile atunci, sigur, lucrurile ar fi stat altfel. Din păcate, însă, si la 6 martie 2005 ca şi la 25 februarie 2001 alegătorii au preferat PRCM-ul. Şi asta în pofida faptului ca tot aceşti alegători apreciază în sondaje situaţia social-economică ca fiind nesatisfăcătoare”, consideră Oleg Serebrian. La rândul său, Dumitru Braghiş susţine că pe parcursul acestui an „ne-am fi dorit mai mult să avansăm în direcţia democratizării instituţiilor statului, în promovarea reformelor democratice”. Actuala guvernare acceptă de nevoie şi nu din convingere realizarea unor reforme, adoptarea unor legi menite să apropie R. Moldova de standardele europene. Însă din cauza lipsei de sinceritate în ceea ce face, la nivel de implementare, aceste acţiuni lasă mult de dorit. Nici în economie nu s-au înregistrat schimbări de natură să afirme principiile economiei de piaţă. Limitările le export, multiplele autorizări şi licenţe impuse pentru iniţierea unei afaceri au rămas în continuare piedici importante în dezvoltarea businessului. „Trebuie să constăm cu regret că în acest ultim an guvernul nu a reuşit să creeze un climat de afaceri benefic investiţiilor, locurile de muncă se reduc continuu, investitorii în continuare ocolesc Republica Moldova, importurile prevalează mult asupra exporturilor, iar deficitul balanţei comerciale a atins valoarea periculoasă pentru stabilitatea economiei ţării”, consideră el. Şi în plan social situaţia pare să fie departe de declaraţiile înflăcărate ale reprezentanţilor guvernului. Creşterea galopantă a preţurilor nu este însoţită de o schemă eficientă de compensaţii pentru cetăţenii cu venituri mici, a declarat Braghiş. Principalul eveniment care s-a produs în această perioadă de timp, în opinia deputatului, este modificarea formatului de negocieri în problema transnistreană şi interesul crescând al Uniunii Europene şi al SUA faţă de soluţionarea conflictului. Referindu-se la activitatea timp de un an a Parlamentului, deputatul susţine că în această legislatură s-au adoptat mai multe legi, care iniţial aveau scopul de a democratiza societatea, de a reduce controlul partidului de guvernământ asupra sistemului judecătoresc, SIS, audiovizual, presa scrisă etc. „Spre regret însă nu totdeauna scopul anunţat a fost atins prin simpla votare a acestor legi în parlament”. „Parlamentul la fel votează cu ochii închişi orice iniţiativă a Preşedintelui sau Guvernului şi nici nu încearcă să analizeze impactul social pe care îl vor avea aceste legi asupra unor întregi categorii de cetăţeni. Cred că şi în acest an parlamentul, prin fracţiunea majoritară comunistă, şi-a confirmat pe drept calificativul de „maşină de vot”, a conchis Braghiş. În urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005, în Parlament au intrat reprezentanţii ai 3 formaţiuni politice – Partidului Comuniştilor cu 56 mandate, Blocul „Moldova Democrată” cu 34 şi Partidul Popular Creştin Democrat cu 11 deputaţi. Ulterior mai multe grupuri de deputaţi s-au detaşat de la BMD, unii formând fracţiunea Partidului Democrat, alţii activând ca deputaţi independenţi. De asemenea, un deputat a părăsit fracţiunea PPCD.