Deputat PAS: Recomandările Comisiei Europene au fost realizate în proporție de 80%

Guvernarea a reușit să implementeze recomandările Comisiei Europene, formulate la obținerea statutului de țară candidată la aderare, în proporție de 80%. O spune deputata PAS, Alina Dandara. Potrivit reprezentantei guvernării, acum sunt depuse eforturi pentru realizarea condiționalităților ce vizează reforma justiției, pentru ca până la sfârșitul anului Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare, notează IPN.

Deputata PAS, Alina Dandara, spune că rezoluția Parlamentului European care recomandă instituțiilor europene inițierea negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la sfârșitul anului, este un mesaj clar de susținere a procesului eurointegrării. Potrivit reprezentantei guvernării, 80% din planul de acțiuni privind implementarea celor 9 condiționalități formulate de Comisia Europeană au fost deja realizate.

„Suntem aproape de final. Până la mijlocul lunii iunie vom avea un rezultat bun pentru a prezenta un raport tehnic pozitiv. Acum avem rezultate în proporție de 80%. Mai avem de lucru pe domeniul justiției, însă cu pași mici, dar siguri, suntem convinși că vom depăși impedimentele. Rezoluția Parlamentului European vine să reafirme suportul pe care Uniunea Europeană ni-l oferă. Acum doi ani Republica Moldova a ales calea democrației, însă sunt forțe care încearcă destabilizarea păcii interne printr-un război hibrid, dar Uniunea Europeană ne ajută că combatem efectele acestui război hibrid și să luptăm împotriva falsurilor”, a spus deputata PAS, Alina Dandara, în cadrul emisiunii „Spațiul public” de la Radio Moldova.

În același context, comentatorul politic Ion Tăbârță spune că rezoluția Parlamentului European este doar o recomandare cu caracter politic. Potrivit expertului, decizia privind începerea negocierilor de aderare va fi una pragmatică, bazată strict pe abilitatea Republicii Moldova de a-și onora obligațiunile față de Uniunea Europeană.

„Este un document cu conținut politic. Această rezoluție recomandă instituțiilor Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare, cu specificarea că Republica Moldova trebuie să îndeplinească toate condiționalitățile. Documentul demonstrează că Uniunea Europeană are deschiderea față de aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Mingea este pe terenul nostru. Depinde de noi cum ne vom face temele. Această rezoluție a Parlamentului European ne face să fim optimiști, dar trebuie să rămânem realiști și să înțelegem că lucrurile trebuie făcute în interiorul Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbârță.

La 18 aprilie, comisia pentru bugete a Parlamentului European a avizat asistența macrofinanciară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Ulterior, la 19 aprilie, Parlamentul European a votat o rezoluție în care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor 9 recomandări enunțate de Comisia Europeană. Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 – împotrivă și 26 de abțineri.

Într-un mesaj public la încheierea mandatului, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a scris că a acceptat funcția pentru a promova reforme pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, chiar dacă era conștient că acestea nu vor fi populare. El susține că rolul de ministru înseamnă mai mult decât decizii economice și negocieri cu partenerii externi, fiind unul „profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”, transmite IPN.

Gavriliță recunoaște că a făcut greșeli în timpul mandatului, dar spune că una dintre cele mai mari provocări a fost încercarea de a promova una dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă complicată pentru guvernare. El afirmă că a rămas cu „un gust amar” după experiența trăită în spațiul public, criticând răspândirea informațiilor false atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media.

Fostul ministru apreciază că timpul petrecut pe rețelele sociale, inclusiv de către funcționarii publici, nu contribuie nici la dezvoltarea economică, nici la creșterea eficienței administrației.

În încheiere, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua activitatea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. El susține că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții, iar serviciile publice trebuie centrate pe cetățeni. Totodată, fostul ministru le-a urat succes membrilor noii echipe guvernamentale.

Andrian Gavriliță a făcut parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu și a fost unul dintre promotorii proiectului de reformă fiscală pentru anul 2027. Pachetul propus, care prevede modificări ale TVA și ale sistemului de impozitare și contribuții sociale, a generat critici din partea mediului de afaceri, agricultorilor și sindicatelor, iar Guvernul a retras proiectul pentru consultări suplimentare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Deputat PAS: Recomandările Comisiei Europene au fost realizate în proporție de 80%

Guvernarea a reușit să implementeze recomandările Comisiei Europene, formulate la obținerea statutului de țară candidată la aderare, în proporție de 80%. O spune deputata PAS, Alina Dandara. Potrivit reprezentantei guvernării, acum sunt depuse eforturi pentru realizarea condiționalităților ce vizează reforma justiției, pentru ca până la sfârșitul anului Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare, notează IPN.

Deputata PAS, Alina Dandara, spune că rezoluția Parlamentului European care recomandă instituțiilor europene inițierea negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la sfârșitul anului, este un mesaj clar de susținere a procesului eurointegrării. Potrivit reprezentantei guvernării, 80% din planul de acțiuni privind implementarea celor 9 condiționalități formulate de Comisia Europeană au fost deja realizate.

„Suntem aproape de final. Până la mijlocul lunii iunie vom avea un rezultat bun pentru a prezenta un raport tehnic pozitiv. Acum avem rezultate în proporție de 80%. Mai avem de lucru pe domeniul justiției, însă cu pași mici, dar siguri, suntem convinși că vom depăși impedimentele. Rezoluția Parlamentului European vine să reafirme suportul pe care Uniunea Europeană ni-l oferă. Acum doi ani Republica Moldova a ales calea democrației, însă sunt forțe care încearcă destabilizarea păcii interne printr-un război hibrid, dar Uniunea Europeană ne ajută că combatem efectele acestui război hibrid și să luptăm împotriva falsurilor”, a spus deputata PAS, Alina Dandara, în cadrul emisiunii „Spațiul public” de la Radio Moldova.

În același context, comentatorul politic Ion Tăbârță spune că rezoluția Parlamentului European este doar o recomandare cu caracter politic. Potrivit expertului, decizia privind începerea negocierilor de aderare va fi una pragmatică, bazată strict pe abilitatea Republicii Moldova de a-și onora obligațiunile față de Uniunea Europeană.

„Este un document cu conținut politic. Această rezoluție recomandă instituțiilor Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare, cu specificarea că Republica Moldova trebuie să îndeplinească toate condiționalitățile. Documentul demonstrează că Uniunea Europeană are deschiderea față de aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Mingea este pe terenul nostru. Depinde de noi cum ne vom face temele. Această rezoluție a Parlamentului European ne face să fim optimiști, dar trebuie să rămânem realiști și să înțelegem că lucrurile trebuie făcute în interiorul Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbârță.

La 18 aprilie, comisia pentru bugete a Parlamentului European a avizat asistența macrofinanciară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Ulterior, la 19 aprilie, Parlamentul European a votat o rezoluție în care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor 9 recomandări enunțate de Comisia Europeană. Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 – împotrivă și 26 de abțineri.

Opt grupuri de primării, care reunesc 29 de localități, au finalizat în această săptămână procedurile necesare pentru amalgamarea voluntară. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a precizat că procesul se extinde în toate regiunile țării, iar tot mai multe comunități aleg să creeze administrații locale comune, transmite IPN.

Noile grupuri constituite sunt Abaclia și Iordanovca, cu centrul administrativ la Abaclia, Carabetovca și Sadaclia, cu centrul la Sadaclia, precum și grupul format din Bălceana, Boghiceni, Lăpușna, Pașcani, Pervomaiscoe și Secăreni, care va avea centrul administrativ la Lăpușna.

Alte decizii de amalgamare au fost adoptate de localitățile Cupcui, Filipeni, Romanovca și Sărata Nouă, cu centrul la Filipeni, Hansca și Costești, cu centrul la Costești, dar și de Dărcăuți, Teleșeuca, Crișcăuți, Visoca și Rudi, care vor avea centrul administrativ la Visoca.

De asemenea, au fost create grupurile formate din Cernița, Ciripcău, Coșernița și Gura Camencii, cu centrul la Gura Camencii, precum și Rublenița, Băxani, Șolcani și Șeptelici, cu centrul administrativ la Rublenița.

Până în prezent, au fost constituite 17 grupuri de amalgamare voluntară, care reunesc 55 de primării și peste 90 de mii de locuitori. Potrivit autorităților, pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare destinate acestor localități sunt planificate investiții în valoare de 366 de milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025