Circa 400 de studenţi medicinişti sunt antrenaţi în lupta cu COVID-19

Voluntari din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie luptă, alături de medici și asistenţi medicali, pentru vieţile celor diagnosticaţi cu COVID-19. Unii dintre ei activează la Centrul COVID-19 de la Moldexpo, alții la Spitalul Clinic de Urgenţă sau în alte unităţi medicale din capitală.

Șefa Departamentului Comunicare şi Relaţii Publice a USMF, a precizat pentru IPN că circa 400 de studenţi din totalul de 3460 de studenţi naţionali sunt antrenaţi ca asistenţi medicali în cadrul instituțiilor medicale din capitală.

Mariana Covali, studentă, activează ca asistentă medicală în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din capitală. Pentru ea o zi de gardă începe la 7.30. Merge în zona unde îşi pune echipamentul de protecţie care constă din: costum chirurgical, bonetă, mască, ochelari. Peste acel costum, îmbracă salopeta, botoşei şi şorţul impermeabil. Pe mâini, asistenţii medicali poartă trei perechi de mănuşi. După acest proces Mariana trece, prin două filtre, în zona contagioasă.

„Să fiu sinceră, e îngrozitor. Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte în continuare şi avem din ce în ce mai multe internări”, spune Mariana Covali. Tânăra crede că și echipamentele impuse de situație creează o barieră psihologică între pacient şi lucrătorul medical. „Pacienţii sunt la fel de înfricoşaţi, cum de fapt suntem şi noi”. Cele mai dificile au fost primele ture, își amintește Mariana. „Pentru că nu ştiam ce ne aşteaptă şi asta ne crea un sentiment de spaimă”.

Petru Butucel, un alt student din cadrul USMF, activează ca asistent medical în Unitatea de Primiri Urgente. Pe rând, toți din secție fac de serviciu în izolator. Foarte des se întâmplă să fie aduşi pacienţi în stare gravă. E nevoie să fie testaţi, intubaţi şi conectaţi la aparate de ventilaţie mecanică, sedaţi şi monitorizaţi. „Mi-a rămas în memorie o pacientă care nu putea fi sedată nici după doze mari de medicamente. Arăta spre tubul cu care era intubată şi dorea forţat să-l scoată, crezând că acesta îi încurcă la respiraţie. A fost transferată la reanimare şi, după testul efectuat şi tomografie, s-a depistat problema. Era în pneumonia care i-a măcinat plămânii din cauza COVID-19”, spune studentul.

La Institutul de Medicină Urgentă activează și Sîrbu Vasile, student în anul patru la USMF. Prima experienţă în pandemie a fost în data de 30 martie, când au internat primii trei pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, în secţia reanimare. Din primele zile, paturile de spital erau ocupate văzând cu ochii, fiind din ce în ce mai mulţi pacienți. „Lucrul pe timpul pandemiei este mult mai dificil, extenuant şi insuportabil uneori din cauza temperaturilor înalte. Facem tot posibilul ca să ajutăm pacienţii, să se simtă în siguranţă şi să câştige lupta cu virusul.

De la declanșarea epidemiei, în Republica Moldova au fost conformate 19,4 mii de cazuri de COVID-19.  Peste 650 de oameni au murit. Treisprezece mii de oameni s-au tratat de virus.

Circa 400 de studenţi medicinişti sunt antrenaţi în lupta cu COVID-19

Legenda șahului mondial, Judit Polgar, a refuzat oferta premierului ungar, Peter Magyar, de a deveni următorul președinte al Ungariei. Ea...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Circa 400 de studenţi medicinişti sunt antrenaţi în lupta cu COVID-19

Voluntari din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie luptă, alături de medici și asistenţi medicali, pentru vieţile celor diagnosticaţi cu COVID-19. Unii dintre ei activează la Centrul COVID-19 de la Moldexpo, alții la Spitalul Clinic de Urgenţă sau în alte unităţi medicale din capitală.

Șefa Departamentului Comunicare şi Relaţii Publice a USMF, a precizat pentru IPN că circa 400 de studenţi din totalul de 3460 de studenţi naţionali sunt antrenaţi ca asistenţi medicali în cadrul instituțiilor medicale din capitală.

Mariana Covali, studentă, activează ca asistentă medicală în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din capitală. Pentru ea o zi de gardă începe la 7.30. Merge în zona unde îşi pune echipamentul de protecţie care constă din: costum chirurgical, bonetă, mască, ochelari. Peste acel costum, îmbracă salopeta, botoşei şi şorţul impermeabil. Pe mâini, asistenţii medicali poartă trei perechi de mănuşi. După acest proces Mariana trece, prin două filtre, în zona contagioasă.

„Să fiu sinceră, e îngrozitor. Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte în continuare şi avem din ce în ce mai multe internări”, spune Mariana Covali. Tânăra crede că și echipamentele impuse de situație creează o barieră psihologică între pacient şi lucrătorul medical. „Pacienţii sunt la fel de înfricoşaţi, cum de fapt suntem şi noi”. Cele mai dificile au fost primele ture, își amintește Mariana. „Pentru că nu ştiam ce ne aşteaptă şi asta ne crea un sentiment de spaimă”.

Petru Butucel, un alt student din cadrul USMF, activează ca asistent medical în Unitatea de Primiri Urgente. Pe rând, toți din secție fac de serviciu în izolator. Foarte des se întâmplă să fie aduşi pacienţi în stare gravă. E nevoie să fie testaţi, intubaţi şi conectaţi la aparate de ventilaţie mecanică, sedaţi şi monitorizaţi. „Mi-a rămas în memorie o pacientă care nu putea fi sedată nici după doze mari de medicamente. Arăta spre tubul cu care era intubată şi dorea forţat să-l scoată, crezând că acesta îi încurcă la respiraţie. A fost transferată la reanimare şi, după testul efectuat şi tomografie, s-a depistat problema. Era în pneumonia care i-a măcinat plămânii din cauza COVID-19”, spune studentul.

La Institutul de Medicină Urgentă activează și Sîrbu Vasile, student în anul patru la USMF. Prima experienţă în pandemie a fost în data de 30 martie, când au internat primii trei pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, în secţia reanimare. Din primele zile, paturile de spital erau ocupate văzând cu ochii, fiind din ce în ce mai mulţi pacienți. „Lucrul pe timpul pandemiei este mult mai dificil, extenuant şi insuportabil uneori din cauza temperaturilor înalte. Facem tot posibilul ca să ajutăm pacienţii, să se simtă în siguranţă şi să câştige lupta cu virusul.

De la declanșarea epidemiei, în Republica Moldova au fost conformate 19,4 mii de cazuri de COVID-19.  Peste 650 de oameni au murit. Treisprezece mii de oameni s-au tratat de virus.

Uniunea Europeană oferă Letoniei 617 milioane de euro până în anul 2032 prin intermediul Fondului Social pentru Climă. Banii vor fi utilizați pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor, compensarea cheltuielilor pentru achiziția de vehicule electrice, cumpărarea de trenuri electrice pentru transportul regional și înființarea de servicii de închiriere de biciclete, transmite IPN.

Sprijinul aprobat de Comisia Europeană poate ajunge la 15 mii de euro pentru renovarea unui apartament, 20 de mii de euro pentru renovarea unei case și 15 mii de euro pentru cumpărarea unui automobil electric. Condițiile concrete de eligibilitate și contribuția solicitanților vor fi stabilite ulterior în cadrul Planului național social pentru climă.

Ajutorul va ajunge în special la locatarii din clădirile ineficiente din punct de vedere energetic și care au dificultăți la plata facturilor. Printre beneficiari se numără și cei care beneficiază deja de compensarea costurilor la energie. Autoritățile letone vor crea centre de consiliere energetică pentru a ajuta gospodăriile să identifice lucrările potrivite, să înțeleagă formele de sprijin disponibile și să reducă facturile prin măsuri adaptate locuințelor lor.

Pe lângă bonificația oferită pentru achiziția de vehicule electrice, autoritățile de la Riga vor investi și în transportul public: vor fi cumpărate trenuri electrice și vor fi oferite servicii de transport la cerere. De asemenea, pentru 97 de școli din zone lipsite de transport public vor fi introduse servicii gratuite de închiriere a bicicletelor.

Letonia este al treilea stat membru al Uniunii Europene al cărui Plan național social pentru climă a fost aprobat, după Suedia și Lituania. Alte cinci state au transmis oficial planurile, iar majoritatea celorlalte guverne au prezentat Comisiei versiuni preliminare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025