Circa 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită deputaților din Parlament să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea actelor adoptate de Parlament săptămâna trecută, având în vedere încălcările și erorile grave de procedură admise. În opinia lor, legile respective au fost votate în grabă, fără consultări, majoritatea fără avizele favorabile ale instituțiilor de resort. De asemenea, deputaților li se cere să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la promovarea inițiativelor care subminează statul de drept, independența instituțiilor publice, democrația și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor și obiectivelor naționale.

Într-o conferință de presă la IPN Iulian Groza, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), organizație membră a Platformei Naționale, a relatat că Platforma califică acțiunile concertate ale deputaților din cadrul majorității parlamentare PSRM, Partidul Șor și grupul „Pentru Moldova”, drept sabotaj instituțional, care urmărește destabilizarea situației macrofinanciare, economice și sociale a Republicii Moldova, în mod irecuperabil pentru mai mulți ani înainte. În context, îndeamnă Parlamentul să-și exercite pe deplin funcția de control parlamentar, să respecte principiile transparenței decizionale, să nu accepte spre aprobare documente care nu au respectat procedurile legale de consultare cu publicul.

Potrivit lui Adrian Lupușor, facilitatorul național al Platformei Naționale, director executiv al Centrului Analitic Independent Expert Grup, una din inițiativele păguboase este cea prin care se revine la vârsta de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați. În opinia sa, este o măsură populistă, pentru că vine să afecteze bugetul de stat cu peste un miliard de lei anual.  Autorii acestei inițiative, pe lângă faptul că nu au promovat principiile de transparență și au promovat această lege ilegal, nu au prevăzut surse de finanțare pentru această măsură. Nota explicativă este superficială.

Adrian Lupușor spune că aceasta este o altă măsură care vine să destabilizeze sistemul de finanțe publice, deoarece bugetul asigurărilor sociale de stat deja este deficitar. Cel mai probabil, implementarea acestei legi nu va permite implementarea până la capăt a valorizării pensiilor, care a dus la creșterea pensiilor din ultimii ani de la 1275 la 2050 de lei. Este o lege populistă, care va lovi în plătitorii de taxe. Cel mai probabil, beneficiarii valorizării din anii viitori nu vor putea beneficia de acele creșteri de pensii planificate pentru anii următorii, pentru că nu vor fi bani în buget. Și în contextul pandemiei, promovarea unei asemenea legi este iresponsabilă.

Tatiana Savva, economist la Centrul Analitic Independent Expert Grup, organizație membră a Platformei Naționale, spune că Legea bugetului de stat pentru 2021 a suferit modificări majore față de proiectul transmis de Guvern. Modificările efectuate au fost făcute în lipsa acoperirii financiare, ceea ce contravine regulamentului Parlamentului. „A avut loc o simplă împărțire a banilor pe criterii politice”. Acest lucru, spune ea, este un precedent periculos pentru statul de drept, care anulează toate eforturile făcute pentru a îmbunătăți gestiunea finanțelor publice și transparența bugetară din ultimii 9 ani la nivel de Guvern și Parlament. Totodată, modificările la Legea privind controlul tutunului nu reprezintă decât un mecanism de a ocoli sistemul de impozitare a țării. În opinia sa, crearea unui nou produs de tutun, care este la fel de periculos, nu poate fi impozitat de două ori mai puțin decât cel mai ieftin produs de acest fel pe piață. Modificările în domeniul farmaceutic, menționează Tatiana Savva, pun în pericol sănătatea oamenilor în mod direct. Prin aceste modificări populația va avea acces la medicamente netestate conform rigorilor, care, probabil, vor fi mai scumpe și care vor limita accesul la medicamente compensate pe piața națională. Liberalizarea prețului la medicamente înseamnă scumpirea acestora și este „mai mult decât un abuz al unor interese înguste asupra interesului public și ocrotirii sănătății”.

Vladislav Gribincea, director executiv la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, organizație membră a Platformei Naționale, spune că majoritatea inițiativelor populiste, precum scăderea vârstei de pensionare, nu au avut avizul Guvernului, fără de care acestea sunt neconstituționale. În opinia sa, multe din actele populiste au fost adoptate nu pentru a produce un efect juridic, ci că să fie declarate neconstituționale și apoi să fie învinovățit altcineva pentru acest lucru. Acestea au fost folosite ca paravan pentru a trece niște proiecte destul de toxice sau determinarea de interese clientelare, precum accizele reduse la produsele din tutun sau alterarea legislației privind verificarea funcționarilor publici și demiterea acestora.