Ce au spus si ce au vrut să spună deputații în ultima sesiune? Analiză IPN

„Întrebarea este dacă, până la urmă, contează mai mult ceea ce deputații moldoveni spun sau ceea ce ar vrea să spună..?”
---


Ședința extraordinară de săptămâna trecută a Parlamentului s-a încheiat cu anumite mesaje lansate de reprezentanții aproape a tuturor fracțiunilor legislativului. Chiar dacă nu au avut o tangență clară cu agenda chestiunilor discutate timp de două zile, acestea prezintă interes pentru caracterul lor programatic, prin care se anunță anumite poziționări, interese și acțiuni de viitor ale formațiunilor parlamentare.

PDM despre contrapunere și limba română

Prima a fost „plasată” (de speakerul Zinaida Greceanîi) să vorbească Monica Babuc, deputată a Fracțiunii Partidului Democrat, care și-a început discursul cu o comparație demnă de funcția un de ex-ministru al culturii: „Despre cărbune se spune că, dacă nu reușește să te ardă, încearcă să te murdărească. Murdăria a curs gârlă peste noi...”.Dar cele două accente distincte care au urmat au fost altele: 1. Guvernarea contrapune cetățenii moldoveni din diasporă cetățenilor moldoveni din interiorul țării, ridicând starea de divizare a societății la cote mult mai înalte decât au existat până acum; 2. Guvernarea este invitată să includă în Constituție denumirea de limbă română pentru limba de stat a țării care actualmente figurează cu denumirea „limba moldovenească”.

Aproape toți vorbitori de după Monica Babuc au găsit de cuviință să combată atât acuzațiile, cât și invitațiile. Potrivit oponenților, contrapunerea insinuată nu are o bază factologică, iar PDM a avut toate posibilitățile să includă denumirea de limba romană în Constituție, atunci când s-a aflat la guvernare, având la dispoziție și numărul necesar de mandate, și o inițiativă legislativă, pe care a ignorat-o.

De ce a ales reprezentanta PDM anume aceste două momente, de ce a spus ceea ce a spus? Prin această invenție privind „contrapunerea”, puternică din punct de vedere tehnologic, PDM pare să vrea să contrabalanțeze o altă teză, tot puternică, cea de „tentativă de uzurpare a puterii de stat”, pe care afirmă că au inventat-o oponenții din actuala guvernare, cu scop de a intimida și denigra PDM-ul. PDM consideră găselnița cu contrapunerea puternică, pentru că, prin protejarea intereselor cetățenilor din țară, dorește să-și mențină loialitatea acestora pe care că a câștigat-o sau crede că a câștigat-o prin proiectele anterioare cu genericul „pro-Moldova”. Or, alegerile parlamentare din februarie au arătat că PDM, practic, nu poate conta pe o bază electorală reală în diasporă. Iar propunerea privind „Limba română”, în condițiile când nu există nici măcar variante teoretice de acumulare a voturilor necesare pentru modificarea Constituției, mai degrabă trebuie privită ca o tentativă de a crea neînțelegeri în cadrul alianței de guvernământ, dar și de a-și atrage simpatiile unioniștilor, care devin o forță de luat în seamă.

PAS: Autonomia locală și alegerile locale

Ce a spus și de ce a spus ceea ce a spus deputatul Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp?

Mesajul central s-a referit la autonomia autorităților publice locale. Pentru mai multă forță de convingere, a adus exemple de „autonomie locală, implementată de fosta guvernare prin intimidări cu dosare de către Procuratură”, a vorbit despre cazul relevant al municipiului Chișinău, unde „autonomia locală” a însemnat, inclusiv, „numirea ilegală a unui primar general de către un viceprimar și acela numit ilegal în calitate de primar interimar, la rândul său”. El a îndemnat autoritățile centrale să asigure o autonomie locală reală, dar și autoritățile locale să se implice mai mult, pentru că „democrația începe de jos”. În mod oarecum neașteptat, Lilian Carp a abordat și problema reformei teritorial-administrative, trecută demult pe linie moartă de către guvernările de până acum. „Actuala împărțire teritorial-administrativă nu duce la dezvoltare”, a argumentat el.

Probabil că, pe lângă cele expuse cu text deschis, deputatul Fracțiunii PAS a vrut să transmită mesaje privind preocupările serioase ale formațiunii, sau chiar ale blocului ACUM în ansamblu, legate de foarte apropiatele deja alegeri locale. Chiar dacă a făcut îndemn către toți cetățenii să fie activi în alegeri, „indiferent de ce partid susțineți”, s-ar putea ca mesajul său să țintească, totuși, anumite categorii de alegători, inclusiv, dintre foștii alegători ai PDM, poate ai Partidului „Șor” etc. Orice partid tinde să-și extindă baza electorală, iar aceasta se întâmplă întotdeauna în mod firesc din contul altor formațiuni, mai slabe sau slăbite? Din contul PSRM nu are cum se întâmpla, din mai multe motive, inclusiv din cauza viitorului „pact de neagresiune” despre care se vorbește mult. S-ar putea și ca tema reformei teritorial-administrative să apară în procesul de negociere a altui acord pe care îl pregătesc componentele actualei guvernări, în calitate de una dintre condițiile PAS sau ACUM, adresate PSRM. Terenul se pregătește din timp.

PPDA: „Есть дела по-важнее…” („Avem treburi mult mai importante...”)

Deputatul Fracțiunii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Octavian Țîcu, a abordat tema celor două inițiative lansate de președintele Igor Dodon privind sărbătorirea aniversării a 75-a de la operațiunea Iași-Chișinău și a 660—a de la constituirea Statului Moldovenesc. În calitate de istoric, Octavian Țîcu a încercat să aducă dovezi convingătoare că în ambele cazuri acțiunile anunțate sunt nepotrivite și chiar dăunătoare, inclusiv pentru că menține societatea moldovenească „în tranșeele celui de-al Doilea Război Mondial”, precum și în „mrejele propagandei sovietice și ale celei legate de așa numita „lume rusă”. Deputatul a avut un discurs coerent, într-o perfectă limbă rusă, pentru că a vrut să comunice „la direct cu „concetățenii vorbitori de limbă rusă”. Doar că și mulți moldoveni, pentru care materna nu este rusa, rămân ancorații în nostalgiile sovietice cele și pro-rusești. Despre aceasta vorbește numărul mare de susținători pe care îl au președintele Igor Dodon și PSRM, în jur de jumătate din totalul de alegători din Republica Moldova, or, statisticile ne arată că, la această etapă, populația țării este alcătuită în proporție de circa 80 la sută din moldoveni/romani.

În aceste condiții, Octavian Țîcu și Fracțiunea pe care o reprezintă par să se fi adresat mai mult partenerilor de coaliție socialiști, eventuali, unei părți din alegătorii acestora, cărora le-au amintit încă o dată despre înțelegerile de a nu aborda probleme geopolitice și ideologice în măsură să divizeze societatea.„Есть дела по-важнее…” („Avem treburi mult mai importante...”) s-a adresat Octavian Țîcu mai mult lui Igor Dodon și deputaților socialiști.

PSRM: Față în față cu așteptările mari ale cetățenilor

Deputatul Fracțiunii PSRM, Ion Ceban, teoretic, pare că nu l-a contrazis, ci l-a susținut pe deputatul Octavian Țîcu: „Într-adevăr, tema războiului nu este una pentru sala Parlamentului, e preferabil ca ea să rămână în limitele școlii, universităților, bibliotecilor...”. Doar că, la modul practic, se propune ca tema războiului să fie scoasă în plină stradă, în cea mai importantă piață publică a țării, cu implicarea unui număr mare de oameni. Cei care nu acceptă această abordare a istoriei, deja au constituit un alt front comun și au anunțat o altă acțiune de masă, cu participare masivă... S-a văzut nevoit să se implice, într-un fel, în această dispută și Guvernul, iar aceasta ar putea aduce disensiuni mari și periculoase între componentele guvernării.

Ion Ceban a avut un discurs calm, împăciuitorist, în contradicție cu esența mesajului. „Până la 7 iunie, am avut un stat capturat, guvernat de un singur om, prin telefon. Am avut o democrație prin telefon”. Potrivit lui, cei un milion de concetățeni, aflați peste hotare, au plecat din mai multe motive, inclusiv neacceptarea „democrației prin telefon” și lipsa de speranțe acasă. „Pe 7 iunie, Republica Moldova era un stat izolat și ostatica unor ambiții. De ce a trebuit să suportăm în continuare aceasta?. ...Noi încercăm să schimbăm situația. Pe intern sunt schimbări foarte mari...Primarii nu mai simt frică și acesta este principalul lucru pe care l-am obținut. Dar și așteptările sunt foarte mari...”, a spus pentru publicul larg Ion Ceban.

Probabil că grupul țintă a fost, totuși, electoratul PSRM căruia i-a solicitat mai multă înțelegere și răbdare, în condițiile când este personal conștient că schimbările sunt mult mai puține și mai lente decât ar fi vrut oamenii, că acestea încă nu au devenit ireversibile. Reluarea de două ori pe parcursul discursului a unui calificativ extrem de negativ, pare să  nu fie întâmplătoare în acest sens: „Uneori facem schimbările așteptate în mod „neghiob”, a spus el în mod repetat, fiind sub influența, eventual, a celui mai proaspăt exemplu de nereușită, care s-a produs în aceeași zi în cazul numirii celor doi judecători ai Curții Constituționale. Iar în față este un nou examen, alegerile locale în cadrul cărora PSRM îl înaintează din nou pe Ion Ceban în calitate de candidat la funcția de primar al capitalei. O nouă înfrângere l-ar putea costa prea mult și pe candidat, dar și pe Partidul Socialiștilor.

Întrebarea este dacă, până la urmă, contează mai mult ceea ce deputații moldoveni spun sau ceea ce ar vrea să spună?...

Valeriu Vasilică, IPN